ZDROBIREA SI CREŞTEREA (1)

„Totuşi în toate aceste lucruri noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit” (Romani 8:37)

La fel cum există starea cunoscută drept „stres post-traumatic”, cercetătorii vorbesc şi despre „creştere post-traumatică”. Unii spun că necazul poate duce la creştere. Alţii că cele mai profunde stări de creştere spirituală nu se pot atinge fără suferinţă. Dar zdrobirea nu aduce în mod automat creştere. O mare parte din rezultat depinde de modul în care răspunzi la zdrobire. Ernest Hemingway a scris: „Mai devreme sau mai târziu, lumea îi zdrobeşte pe toţi şi cei zdrobiţi sunt cei mai puternici în locurile în care au fost zdrobiţi”. Uneori lucrul acesta este adevărat. Dar de cele mai multe ori oamenii scriu lucruri frumoase şi cred că sunt adevărate – şi cu toate acestea, nu le sunt de nici un folos. Hemingway însuşi a avut parte de o zdrobire care i-a pus capăt vieţii deoarece durerea a fost prea mare. Pe de altă parte, losif, care a fost trădat de familia sa, care a fost acuzat de viol şi închis pe nedrept, a privit în urmă şi a spus: „Dumnezeu a schimbat răul în bine” (Geneza 50:20). Cheia pentru creşterea post traumatică este să-L vezi pe Dumnezeu în toate lucrurile, să te apropii de El, să te încrezi în El când nu poţi înţelege situaţia şi să ştii că El are în inimă doar binele tău. Când vine vorba de a-L sluji pe Dumnezeu, există două feţe ale monedei: biruinţa şi suferinţa. Nouă ne place primul aspect şi încercăm să-l evităm pe al doilea. Dar ambele fac parte din planul lui Dumnezeu. Dumnezeu l-a chemat pe Pavel în lucrare, spunându-i: „îi voi arăta tot ce trebuie să sufere pentru Numele Meu” (Faptele Apostolilor 9:16). Dar vremurile grele nu l-au făcut pe Pavel să se îndoiască de credinţa lui sau de Dumnezeul căruia îi slujea: „Totuşi în toate aceste lucruri noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit”.

Share