SLUJIREA (1)

„Slujiţi-vă unii altora în dragoste” (Galateni 5:13)
Bill Wilson a iniţiat formarea şcolilor duminicale în câteva dintre cele mai rău famate zone din oraşul New York. A fost înjunghiat şi împuşcat, iar câţiva membri din echipa lui au fost ucişi. O femeie din Puerto Rico, care se descurca greu cu limba engleză, i-a spus într-o zi: „Vreau fac ceva Hristos, te rog.” Bill i-a spus: „Bine, du-te în fiecare săptămână tot cu un alt autobuz la şcoala duminicală şi pur şi simplu iubeşte-i pe copii.” Aşa că, s-a dus tot cu un alt autobuz – Bill având zeci de autobuze – şi i-a iubit pe copii. După câteva luni, s-a ataşat de un băieţel. „Nu vreau schimb autobuzele! Vreau rămân în ăsta!” i-a spus lui Bill. Băiatul a venit la şcoala duminicală în fiecare săptămână cu sora lui şi a stat în poala femeii, dar nu a scos niciodată un sunet. Ea îi spunea în continuu: „Te iubesc şi Domnul Isus te iubeşte”. Într-o zi, spre mirarea ei, băiatul s-a întors spre ea şi a îngăimat: „Şi eu … te iubesc”. Apoi a îmbrăţişat-o foarte tare. Asta s-a petrecut într-o duminică după-amiaza la ora două şi jumătate. La şase şi jumătate în acea seară, băiatul a fost găsit mort într-un container de gunoi, de sub o scară de incendiu. Mama lui îl omorâse în bătaie şi îi aruncase trupul la gunoi. „Te iubesc şi Domnul Isus te iubeşte”. Acestea au fost printre ultimele cuvinte pe care le-a auzit băieţelul în scurta lui viaţă – de pe buzele unei femei din Puerto Rico ce abia vorbea engleza. Bill spune: „Care dintre noi este calificat pentru lucrare? Care dintre noi ştie măcar ce are de făcut? Nici tu; nici eu. Dar a fost o zi când am alergat la altarul dragostei Divine şi am luat de acolo foc şi apoi am plecat. La fel a făcut şi această femeie care nu vorbea engleza. Şi tu poţi face la fel”.

Share