Preţuirea Bibliei (2)

„Când urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parcă aş avea toate co­morile.”  Psalm 119.14

             Charles Chiniqui avea să-şi amin­tească de acele frumoase clipe: „Atenţia sporită, aplauzele musafirilor, lacrimile de bucurie pe care ma­ma încerca în zadar să şi le oprească, mi-au dat curajul de care aveam nevoie pentru a vorbi în faţa atâtor oa­meni încă de când eram numai un copil.” Într-o minunată zi de primăvară din anul 1818, tatăl lui Charles scria ceva la birou când deodată apăru pre­otul la poartă. Charles a fugit repede la uşă şoptind părinţilor: „Vine preotul!” Abia a rostit copilul vestea, că preotul a şi ajuns la uşă.

            După câteva fraze convenţionale, preotul a întrebat pe tatăl lui Charles: „E adevărat că tu şi băiatul citiţi Biblia?” – „Da, domnule”, a răspuns prompt tatăl, „ci­tim Biblia şi, ce e mai bine, băiatul a învăţat câteva ca­pitole pe de rost. Dacă vreţi, vă va spune el însuşi câ­teva.” –    „Nu pentru asta am venit. Nu ştiţi că sfântul conciliu de îndrumare a interzis citirea Bibliei în fran­ceză?” zise preotul cu asprime. „Puţin contează dacă citesc Biblia în franceză sau latină, fiindcă le cunosc în egală măsură pe amândouă”, răspunse curajos domnul Chiniqui.

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *