PESCUIEŞTI SAU PLĂSMUIEŞTI?

„Vă voi face pescari de oameni” (Matei 4:19)

Citim: „Isus a văzut… pe Simon … şi pe … Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. El le-a zis: „Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni” (v. 18-19). Pentru a-L urma pe Hristos, trebuie să înveţi cum să pescuieşti oameni şi apoi să o faci! Max Lucado a crescut pescuind. El a spus: „Plecam … visând să fie soare. Dar în dimineaţa următoare era înnorat, iar lacul era un munte de valuri înspumate. Era imposibil să pescuim. A doua zi, a fost ger! Am încercat să fim veseli, dar am început să observ că Mark avea câteva defecte de personalitate. Tata era ţâfnos. Nimic nu e ca atunci când stai cu cineva şi-i vezi adevărata faţă! Când ne-am trezit în dimineaţa următoare era lapoviţă … eram sleiţi şi morocănoşi. Mark a devenit şi mai insuportabil. Tata nu reuşea să facă nimic cum trebuie şi când ne-a anunţat că mergem acasă, nimeni nu a obiectat. Când energia destinată pescuitului este folosită pentru plăsmuirea problemelor, în loc să aruncăm năvoadele, aruncăm pietre. În loc să ne dăm o mână de ajutor, arătăm cu degetul în semn de acuzare. În loc să fim pescari ai celor pierduţi, devenim critici ai celor mântuiţi. În loc să-i ajutăm pe cei ce pescuiesc, îi rănim pe cei ce vor să ajute. Urmarea? Biserici dezbinate. Mărturii rele. Inimi zdrobite. Lupte legaliste. Dar când cei chemaţi să pescuiască pescuiesc – ei se dezvoltă. Nimic nu uneşte soldaţii ca o sarcină comună. Lasă-i să stea în cazarmă şi ei inventează lucruri de care să se plângă. Patul din cazarmă va fi prea tare, mâncarea prea rece, conducerea prea dură. Pune aceeaşi soldaţi în tranşee şi lasă-i să tragă câteva gloanţe şi barăcile plictisitoare vor părea un adăpost. Data viitoare când provocările te ispitesc să stai înăuntru, ieşi afară! Când cei ce sunt chemaţi să pescuiască nu pescuiesc, ei plăsmuiesc probleme. Eşti tu un bun pescar?

Share