Cand nu exista nici o explicatie

“El trece pe ceruri ca sa-ti vina in ajutor” (Deuteronom 33:26)
Cand soacra lui Steve Anderson s-a imbolnavit de cancer, sotia lui s-a dus sa o vada. Steve a dorit si el sa mearga, dar stateau rau cu banii, asa ca s-a rugat, iar prietenul lui Joe s-a oferit sa-l duca cu avionul sau de doua locuri. Cand se apropiau de destinatie, au intampinat ceata deasa si dupa ce au contactat turnul de control au aflat ca aeroportul este inchis. Controlorul de trafic le-a recomandat sa se intoarca, dar nu mai aveau combustibil, asa ca Steve s-a rugat. In­tr-un final, o voce a rostit: “Bine, pregatim echipajul de la sol. Va fi o aterizare de urgenta”. Apoi, pe cand coborau, controlorul de trafic a strigat: “Ridica-I! Ridica-I!” Printr-o gaura din ceata, ei au vazut ca in loc sa se apropie de aeroport, se aflau deasupra unei autostrazi aglomerate si au evi­tat la limita coliziunea! Controlorul de trafic a continuat: “Ascultati de mine si va aduc la sol” si le-a dat instructiuni cu calm pana cand au aterizat in siguranta. Ridicand microfonul, Joe i-a spus controlorului: “N-am fi reusit sa aterizam fara ajutorul dumneavoastra. Multumim ca ne-ati salvat vietile.” Controlorul i-a replicat: “Despre ce vorbiti? Am pierdut contactul cu voi chiar dupa ce v-am spus sa va intoarceti. De fapt, am ramas uimiti cand ati aparut dintre nori deasupra pistei si va pregateati de o aterizare perfecta!”
Asadar, daca cel de la turnul de control nu i-a ghidat, atunci cine a facut-o? Nu exista nici o expli­catie fireasca, doar la un nivel supranatural “El trece pe ceruri ca sa-ti vina in ajutor. trece cu maretie pe nori”. Psalmistul a scris: “Caci El va porunci ingerilor Sai sa te pazeasca in toate caile tale” (Psalmul 91:11). Steve Anderson este de acord: “Cred ca Dumnezeu a trimis un inger pen­tru a ne ajuta sa aterizam in siguranta”. Si El va face acelasi lucru pentru tine.

Share

Dumnezeu nu renunta niciodata la tine

“si-ti pui mana peste mine” (Psalmul 139:5)
Un sofer de autobuz din Londra a fost desemnat sa-i transporte pe pasageri la serviciile spe­ciale impreuna cu Billy Graham pe stadionul Wembley. Cand unul dintre ei l-a invitat sa asculte, el a refuzat. In anul urmator, acesta s-a mutat la New York, iar cand Billy trebuia sa vorbesca la Madison Square Garden slujba omului a fost din nou sa-i transporte pe oameni la intalniri. Cand s-a dat jos din autobuz, o femeie l-a intrebat daca doreste sa li se alature. El a refuzat politicos inca o data. S-a casatorit cu o femeie australiana si a ajuns sa-i duca pe oameni la stadion unde predica Billy. De data aceasta cand a fost invitat s-a gandit ca nu mai are scapare, asa ca a cedat. Privind inapoi, el spune: “Indiferent unde m-am dus am dat de Billy Graham, asa ca m-am dus sa-l ascult si mi-am predat viata lui Hristos. A fost cea mai buna hotarare pe care am luat-o vreo­data”.
Psalmistul a spus: “tu ma inconjori pe dinapoi si pe dinainte, si-ti pui mana peste mine … Unde ma voi duce departe de Duhul tau, si unde voi fugi departe de Fata ta? Daca ma voi sui in cer, tu esti acolo; daca ma voi culca in locuinta mortilor, iata-te si acolo; Daca voi lua aripile zorilor, si ma voi duce sa locuiesc la marginea marii, si acolo mana ta ma va calauzi, si dreapta ta ma va apuca” (Psalmul 139:5-10). Ce maret este harul! Petru a spus: “Domnul nu intarzie in implinirea fagaduintei Lui, … si doreste ca nici unul sa nu piara, ci toti sa vina la pocainta” (2 Petru 3:9). Dumnezeu va veni dupa tine pana la capatul pamantului pentru a-ti mai acorda o sansa de ati preda viata in mainile Lui. Cate sanse ti-a dat deja tie? Nu crezi ca a venit timpul sa nu mai aler­gi si sa-ti predai viata in mana Lui?

Share

Apropiati-va de Dumnezeu

“Apropiati-va de Dumnezeu, si El Se va apropia de voi” (Iacov 4:8)

Se spune ca doi caini, un buldog si un pudel, se certau intr-o zi. Buldogul radea de pudel numindu-l un pipernicit fara putere care nu este in stare de nimic. Buldogul a spus: “te provoc la o intrecere. Hai sa vedem cine poate cel mai repede sa deschida usa din spatele casei si sa intre inauntru”. Buldogul se gandea ca va apasa clanta cu falcile sale puternice, in timp ce pudelul era prea mic pentru a ajunge macar la clanta. Dar spre mirarea buldogului, pudelul a spus: “Pot sa intru in casa mea mai repede decat tine. Accept provocarea”. Asa ca, sub observatia pudelului, buldogul a alergat la usa din spate si a sarit la clanta. Si-a pus coltii si ghearele in jurul ei, dar nu a reusit sa o prinda suficient de bine ca sa deschida usa, asa ca in cele din urma a renuntat epuizat

Acum era randul pudelului. El a facut ceea ce facea in fiecare zi in ultimii ani. S-a ridicat pe usa si a zgariat-o de doua ori, apoi a asteptat rabdator. In cateva secunde stapanul lui nu doar ca a deschis usa, dar l-a luat in brate, l-a mangaiat pe cap plin de afectiune si l-a dus inauntru.

Modul de raportare fata de stapan a facut diferenta. Unii dintre noi suntem crestini de tip bul­dog. tot ce facem este sa mormaim si sa maraim incercand sa-I facem pe plac lui Dumnezeu. Renunta! tot ceea ce iti cere Dumnezeu este “Apropiati-va de Dumnezeu, si El Se va apropia de voi”.

Share

Iubeste mult

“Caci a iubit mult-” (Luca 7:47)

Luca scrie: “Un Fariseu a rugat pe Isus sa manance la el. Isus a intrat in casa Fariseului, si a sezut la masa. Si iata ca o femeie pacatoasa … a aflat ca El era la masa in casa Fariseului: a adus un vas de alabastru cu mir mirositor, si statea inapoi langa picioarele lui Isus si plangea. Apoi a inceput sa-I stropeasca picioarele cu lacramile ei, si sa le stearga cu parul capului ei; le saruta mult, si le ungea cu mir” (Luca 7:36-38). Unii dintre noi, care am fost raniti din cauza religiei, nu ne-am gandi sa luam masa cu un fariseu, iar altii suntem atat de religiosi incat nici nu stim cum sa ajungem la un pacatos cu Vestea Buna. Dar Isus nu a fost asa. El a acceptat invitatia unui fariseu si Si-a extins harul fata de un pacatos, iar noi trebuie sa facem la fel. Domnul Isus a spus “Pacatele ei, care sunt multe, sunt iertate; caci a iubit mult. Dar cui i se iarta putin, iubeste putin. Exista trei lectii importante pe care le putem invata aici:

1) Poate ceilalti stiu ce ai facut, dar Domnul Isus stie ce poti deveni. Simon fariseul a vazut in aceasta femeie o buruiana. Domnul Isus a vazut in ea un potential trandafir si l-a udat.

2) Amintirea lucrului de la care te-a salvat Dumnezeu te va face sa fii excesiv in dragoste si daruire. Uita-te la aceasta femeie cum l-a uns picioarele cu mir scump. Cand te indragostesti de Hristos, primul lucrul pe care ti-l deschide este inima, iar apoi buzunarul. Incepi sa cauti oportunitati de a darui pentru imparatia Lui.

3) Nu te teme sa-ti arati emotiile. Unii dintre noi sunt traditionali si au aceasta conceptie”Opreste-te si sa stii ca Eu sunt Dumnezeu”. Altii sunt oameni care “Striga catre Domnul”, ceea ce esti, dar fi excesiv in dragostea ta fata de Hristos!

Share

Ramai in formatie

“Sa nu parasim adunarea noastra” (Evrei 10:25)

te-ai intrebat vreodata de ce toamna gastele zboara intr-un stol in forma de “V” si nu la intamplare? Gastele stiu de ce au nevoie pentru a-si duce la indeplinire calatoria lor spre sud, ele trebuie sa stea unite. Oamenii de stiinta ne spun ca daca zboara in stoluri, rata zborului creste cu 71%. Curentii de aer creati de fiecare data cand o pasare bate din aripi ofera posibilitatea ridicari pentru urmatoarea pasare, sustinand-o, scazandu-i greutatea si conservandu-i energia. O singura gasca nu ar putea incheia calatoria, dar in stol, cea mai tanara, cea mai batrana si chiar cea mai slaba pot ajunge la destinatie. Cu alte cuvinte, in colectivitate, ele realizeaza ceea ce n-ar putea realiza niciodata singure.

Cand Dumnezeu a spus: “Sa nu parasim adunarea noastra cum au unii obiceiul; ci sa ne indemnam unii pe altii” El a dorit sa spuna: “Stati uniti, copii! Bucurati-va de ajutorul celuilalt!” tu nu ai fost creat sa zbori de unul singur indiferent ce rang, chemare, dar sau nivel de maturitate ai. tu esti un madular din trupul lui Hristos, creat sa functioneze in parteneriat deplin cu toate celelal madulare. “Ochiul nu poate zice mainii: “N-am trebuinta de tine”; nici capul nu poate zica picioarelor: “N-am trebuinta de voi.” (1 Corinteni 12:21). Ocazional, gastele care sunt dezorienta sau mult prea increzatoare se pun pe pilot automat si ajung sa se piarda. Dar foarte curand, aripile li se ingreuneaza din cauza oboselii si isi pierd din altitudine. Ele incep sa simta cum rezistenta vantului le trage dupa el inapoi in stol impreuna cu celelalte surate impanate. Domnul Isus a spus: “Uitati-va la pasarile cerului” (Matei 6:26). Asa ca intoarce-te la adunare (si la partasie) ramai acolo!

Share