SHALOM

„Voi merge Eu Însumi cu tine și îți voi da odihnă.” (Exod 33:14)

Cuvântul evreiesc pentru pace este shalom. În afara lui Dumnezeu, pacea va rămâne un vis de neatins, o fantezie filozofică, un pește care tocmai ți-a mâncat momeala sau pe care l-ai scăpat din cârlig. Căsniciile o iau razna și se destramă pentru că așteptăm ca partenerul nostru imperfect sa ne ofere pacea desăvârșită pe care o căutăm și descoperim că nu este capabil. Se spune că o femeie se afla la o întâlnire și încerca din răsputeri să pară bucuroasă. Remarcându-i piatra colosală ce-i strălucea pe deget, unul dintre invitați a exclamat: „Uau! Ce piatră frumoasă!” Ea a răspuns: „Mulțumesc. E diamant Callahan.”  Admiratorul a zis: „Mi-ar plăcea să am și eu așa ceva!” La care femeia a replicat: „Nu prea cred.” „De ce”, a întrebat el. „Pentru ca vine la pachet cu blestemul Callahan”. „Blestemul Callahan – dar ce-i ăsta?” a întrebat interlocutorul. Ea a suspinat și a zis: „Domnul Callahan!” Pacea desăvârșită poate veni numai de la un dătător de pace desăvârșit și singurul care se califică este Dumnezeu. Pacea nu înseamnă absența problemelor, ci prezența lui Dumnezeu în mijlocul problemelor. Mai mult decât atât, nimeni nu va găsi pacea căutând-o. Pacea nu e ceva ce găsim; ea ne găsește pe noi atunci când ne predăm viața Celui care a spus: „Voi merge Eu Însumi cu tine și îți voi da odihnă.” Numai prezența lui Dumnezeu poate aduce pacea. Siguranța dragostei lui Dumnezeu, a ajutorului lui Dumnezeu, iată ce îndepărtează stresul din viața noastră. Tânjești după pace? Când îți predai viața lui Hristos, vei experimenta pacea „care întrece orice pricepere” (Filipeni 4:7).

Share

DEZVOLTĂ O ATITUDINE ÎNVINGĂTOARE

„Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume.”

(1 Ioan 4:4)

Dezamăgirile din viață te pot face să nu vezi altceva decât negativism în ceea ce te așteaptă în viitor. Iți exprimi deznădejdea, îți desconsideri abilitățile, refuzi să-ti asumi riscurile, spui nu oportunităților de creștere personală, te plângi de nedreptatea vieții și spui că nimic din ceea ce faci nu va schimba lucrurile într-o împrejurare anume. Recunoști vreuna din aceste atitudini în tine însuți? Dacă da, există o veste bună. Dr. Paul Meier, un psihiatru  creștin, a spus: „Atitudinile nu sunt nimic altceva decât obiceiuri ale gândirii, iar obiceiurile se pot deprinde. O acțiune repetată devine o atitudine realizată.” Asta înseamnă că prin practicare, poți dezvolta o atitudine biruitoare. lată cum:

1) Fii onest în încercarea ta de a învinge pesimismul. Dă-i permisiunea unei persoane pe care o respecți să-ți atragă atenția asupra momentelor în care ești negativist.

2) Limitează-ți ocaziile în care ești expus la lucruri negative. Întrucât începem să devenim asemenea persoane cu care ne întovărășim, caută oameni care îți întăresc credința și care nu-ti alimentează fricile. „Cine umblă cu înțelepții se face înțelept” (Proverbe 13:20).

3) Oferă-te voluntar să-i slujești pe oamenii cu nevoi speciale. Slujirea creează sentimente pozitive și-și a sentimentul valorii. În același timp, e cel mai bun lucru pe care poți să-l faci.

4) Caută ce este bun în fiecare situație și exprimă-ți credința că exista mereu ceva bun! Președintele Statelor Unite, Harrv Truman a spus: Pesimistul e cel care face ca oportunitățile să fie dificultăți, iar optimistul este cel care face oportunități din dificultăți.” Când te confrunți cu o dificultate, privește-o ca pe o oportunitate, întrucât „Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume.”

Share

CREZI LUCRUL ACESTA?

„Eu Sunt învierea și viața. Cine crede în Mine … va trăi….

Crezi lucrul acesta?” (Ioan 11:25-26)

Noi avem probleme serioase când vine vorba despre moarte. Se spune că Florence Nightingale se temea atât de tare de moarte, încât, după Războiul din Crimea, a făcut o depresie și stătea mai mult în casă și în pat până când, în 1910 a murit. Chuck Swindoll spune că ocolim acest subiect folosind:

1) Umorul. Faptul că facem glume pe tema morții o ține la o distanță sigură, așa că nu trebuie să ne confruntăm niciodată cu realitatea.

2) Negarea. Regele Ludpvic al XIV-Iea al Franței nu permitea să se rostească cuvântul „moarte” în prezența sa. Însă în 1 septembrie 1715, el a descoperit că moartea nu poate fi exclusă din existență. Oamenii cheltuiesc atât de mulți bani pe creme anti-îmbătrânire, Botox și operații estetice pentru a nu vedea dovada apropierii morții.

3) Romantismul. Un bărbat din Europa a construit o cameră specială în care să trăiască cu soția lui decedată. Patul său l-a așezat lângă sicriul ei. A decorat încăperea cu flori și lumânări ș i-a compus poezii în fiecare zi, în încercarea lui romantică de a evita durerea morții ei.

4) Teama. Urmărește reacțiile pasagerilor dintr-un avion în care te afli și tu când o turbulență cauzează căderi și vibrații avionului. Tineri și bătrâni deopotrivă strigă și țipă”. Dar veste bună este că nu trebuie să te temi de moarte! Cel care a înfrânt-o a spus: „Pentru că Eu trăiesc și voi veți trăi.” (Ioan 14:19). Când te pocăiești și îți încredințezi viața lui Hristos, ai parte de garanția Lui personală că ai viață veșnică. După ce Lazăr a murit, Domnul Isus i-a spus surorii sale, Marta: „Eu sunt învierea și viața… oricine trăiește, și crede în Mine, nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?” Dacă crezi, vei trăi cu Hristos pentru totdeauna. Hristos e viu și vii sunt toți aceia ce cred în jertfa Sa.

Share

NU STINGE FLACĂRA!

„Nu ne ardea inima in noi când ne vorbea pe drum” (Luca 24:32)

După înviere, Domnul Isus s-a întâlnit cu doi dintre ucenicii Săi care l-au văzut răstignit și care nu știau că a înviat din morți. Apoi, mai târziu, în timp ce a luat cina la ei acasă, s-a întâmplat un lucru interesant. Atunci li s-au deschis ochii, și L-au cunoscut … Și au zis unul către altul: Nu ne ardea inima în noi, când ne vorbea pe drum, și ne deschidea Scripturile (v. 31:32). Această relatare ne învață cum să păstram flacăra dragostei și devotamentul nostru pentru Hristos, în inimile noastre. Pe măsură ce umbli cu Domnul Isus și petreci timp în prezența Sa, El iți vorbește și Se descoperă prin Scriptură. Cu toții știm că dacă vrem ca un foc să nu se stingă trebuie să stăm lângă el, să-l scormonim și sa-l alimentăm. De ce unii dintre noi ajung pe culmi mai înalte și în locuri mai profunde în umblarea lor cu Dumnezeu, în timp ce alții par să se învârtă în cerc fără să ajungă nicăieri? Pentru că primii s-au dedicat lui Dumnezeu ca urmași ai Săi până când prezența Lui devine o realitate zilnică în viețile lor în timp ce ceilalți nu. E foarte simplu. Întrebarea este, din care grup faci parte tu? Dacă ești căldicel și nu umbli cu Dumnezeu din toată Inima, astăzi El Îți spune: Întoarceți-vă la Mine  .. și Mă voi întoarce și Eu la voi’ (Zaharia 1:3). Sau, cu alte cuvinte: Întoarceți-vă și veniți la Mine. Mă veți găsi acolo unde M-ați lăsat. Așadar, cuvântul pentru tine astăzi este acesta: Nu stinge flacăra dragostei pentru Hristos!

Share

CALVARUL A FĂCUT PARTE DIN PLANUL LUI DUMNEZEU

„Domnul a găsit cu cale” (Isaia 53:10)

Psalmistul a scris: Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit, … am ajuns de ocara oamenilor și disprețuit de popor. Toți cei ce mă văd își bat joc de mine, . . și zic: „S-a încrezut în Domnul! Să-l mântuiască Domnul…” …Am ajuns ca apa, care se scurge, și toate oasele mi se despart; …mi se lipește limba de cerul gurii…mi-au străpuns mâinile și picioarele…și trag la sorț pentru cămașa mea.’ (Psalmul 22:1-18). Este posibil ca David sa descrie în detaliu răstignirea lui Isus? Dar când a scris el aceste cuvinte, răstignirea nu fusese încă introdusă ca formă de execuție. Ea a fost inițiată după multe secole de către fenicieni și mult timp după, a fost adoptată de către Imperiul Roman. Dr. Charles Augustus Briggs spune: „Putem lua acest psalm și să-l punem alături de relatările Noului Testament despre răstignire și vom vedea cum se potrivesc perfect. E uimitor faptul că cineva a putut descrie ceva atât de fidel și de amănunțit cu o mie de ani înainte ca lucrul acela să se întâmple. Calvarul nu a fost rezultatul întâmplării. Cu mult timp înainte ca Isus să intre pe scena istoriei, Dumnezeu a întocmit un plan de împăcare a noastră cu EI prin Hristos (vezi 2 Corinteni 5:18). Istoricul Paul L. Maier spune: „In Isaia capitolul 53 aproape că avem un comentariu sincronizat cu ceea ce s-a petrecut în Vinerea Mare. Matematic este imposibil ca altcineva să îndeplinească acești parametri ai profeției din Vechiul Testament mai bine decât Domnul Isus. Concluzie: Dumnezeu a avut în plan Calvarul și oferirea Fiului Său ca Jertfă pentru păcat.” Mai precis, cu mult timp înainte să existe vreun Paște, Dumnezeu s-a gândit la tine!

Share