PĂCATUL PRIN OMISIUNE

„Cine ştie să facă bine şi nu face, săvârşeşte un păcat” (Iacov 4:17)

Noi avem tendinţa de a ne concentra atenţia asupra păcatelor cu voia – răul pe care îl facem. Dar cum rămâne cu păcatele prin omisiune – binele pe care nu reuşim să-l facem? În pildele lui Hristos, când cineva era condamnat, lucrul acesta se întâmpla deseori pentru păcate prin omisiune. Un om a fost dat afară de la o nuntă pentru că nu avea haine de nuntă (Matei 22:12). Cinci fecioare au fost excluse de la petrecerea nunţii deoarece nu mai aveau untdelemn în candele (Matei 25:3-11). Unui slujitor care şi-a îngropat talantul în loc să-l folosească, i-a fost confiscat (Matei 25:25-28). Bogatul căruia nu i-a păsat de aproapele său a fost condamnat pentru asta (Luca 16:19-24). Un smochin neroditor a fost blestemat şi s-a uscat (Marcu 11:20-24). Îţi doreşti să ai o viaţă spirituală mai profundă? Ei bine, cea mai profundă viaţă spirituală e cea petrecută făcând bine altora! Şi este baza după care vei fi judecat şi răsplătit. „Apoi va zice … am fost flămând, şi nu Mi-aţi dat să mănânc; Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau; am fost străin, şi nu M-aţi primit; am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniţă, şi n-aţi venit pe la Mine.” Atunci li vor răspunde şi ei: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau fiindu-Ţi sete sau străin sau gol sau bolnav sau în temniţă, şi nu Ţi-am slujit?” Şi El, drept răspuns, le va zice: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintr-aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut” (Matei 25:41-45). Deci, când ai ocazia să faci binele -fă-l!

Share