NIMENI NU ESTE CA ISUS (2)

„Începutul înțelepciunii este frica de Domnul” (Proverbe 9:10)

într-o lume care a scăpat de sub control, ne place ideea unui dumnezeu pe care să îl putem controla; o prezență mângâietoare care binecuvântează, care oferă, care sfătuiește. Cum ar fi un „Dumnezeu într-o raclă”. Dar când vine vorba de Hristos, nici o cutie nu este potrivită. Contemporanii Săi au făcut un sortiment de „cutii” pentru El, dar nu a încăput în nici una din „cutiile” lor. L-au numit revoluționar, dar El a plătit bir. L-au etichetat tâmplar de la țară, dar i-a făcut de rușine pe cărturari. Lumea a venit să vadă minunile făcute de El, dar El a refuzat să le ofere divertisment. El a fost un evreu care a atras la El neamurile, un Rabin care a renunțat la sinagogi, un Om Sfânt care a stat cu femeile ușoare. într-o societate dominată de bărbați, El a recrutat femei. într-o cultură anti-romană, El a ales să nu denunțe Roma. El a vorbit ca un rege, dar a trăit ca un pelerin. Oamenii au încercat să-L încadreze într-un tipar, dar nu au putut. Și nici noi nu putem și, firește, nici nu trebuie! „începutul înțelepciunii este frica de Domnul; și știința sfinților, este priceperea” (Proverbe 9:7-12). Majoritatea fricilor noastre sunt nesănătoase. Ele ne răpesc pacea și bucuria. Dar frica de Domnul face exact opusul. Un autor scrie: „Nu este nimic anormal în faptul de a te teme de Dumnezeu. Lucrul anormal este să nu te temi sau te temi de un lucru greșit. De aceea Dumnezeu alege să ni se descopere ca să nu ne mai fie frică de ce nu trebuie. Când Dumnezeu ni se revelează în totalitate și „prindem ideea”, experimentăm convertirea fricii noastre    frica de Domnul” este recunoașterea profund sănătoasă a faptului că noi nu suntem Dumnezeu”.

Share