MULŢUMESC, MAMĂ!

„Mai de preţ decât mărgăritarele.” (Proverbe 31:10)

Erma Bombeck a scris: „Când Dumnezeu a creat mamele, în cea de-a şasea zi, îngerul a zis: „Te ocupi cam mult de ele”. Dumnezeu a răspuns: „Ai văzut specificaţiile pentru această comandă? Trebuie să aibă 18.000 de piese de schimb mobile, trebuie să funcţioneze cu cafea fără zahăr şi resturi de mâncare, să aibă un sărut care vindecă orice, de la picioare rupte la prietenii dezamăgitoare … şi şase perechi de mâini!” „Şase perechi de mâini? Nu se poate!” a spus îngerul. Dumnezeu a zis: „Şi partea interesantă e că trebuie să aibă trei perechi de ochi. O pereche cu care să vadă prin uşi, una la ceafă cu care să vadă ce nu ar trebui să vadă şi una în faţă ca să se uite la copilul care îşi distruge viaţa şi să spună: „Înţeleg şi te iubesc”, dar fără să vorbească. Îngerul a spus: „Doamne, ia o pauză! „Nu pot” a zis Dumnezeu. „Sunt pe punctul de a crea ceva ce-Mi seamănă atât de mult. Deja se poate vindeca singură când e bolnavă, poate hrăni toată familia cu improvizaţii şi poate face un copil de şapte ani să stea sub duş!” Atingând-o, îngerul a spus: „E atât de fragilă!” „Dar atât de puternică!” a răspuns Dumnezeu. „Nici nu-ţi poţi imagina câte poate îndura”. „Poate gândi?” a întrebat îngerul. „Poate nu numai să gândească, dar poate convinge şi poate fi raţională” a spus Dumnezeu. Mângâind chipul mamei cu degetele, îngerul a spus: „Curge ceva!” ”Nu e o scurgere” a spus Dumnezeu. „E o lacrimă”. „Pentru ce-i asta?” „Pentru bucurie, tristeţe, durere, dezamăgire, singurătate şi mândrie”. Îngerul a declarat: „Doamne, eşti Minunat!” Aceasta a fost o ficţiune dintr-un ziar dar merită să ne gândim la ea, nu-i aşa? Mulţumesc, mamă!

Share