MÂNTUIREA

“Lucru cu neputinţă Legii, întrucât… Dumnezeu a osândit păcatul în firea pământească, trimeţând … pe Însuşi Fiul Său” (Romani 8:3)

Biblia spune: “Un fruntaş a întrebat pe Isus: “Bunule învăţător, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?” “Vinde tot ce ai, împarte la săraci, şi vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino şi urmează-Mă.” Când a auzit el aceste cuvinte, s-a întristat de tot; căci era foarte bogat” (Luca 18:18-23). Acest om a îndeplinit deja cei trei P ai succesului: putere, prosperitate şi prestigiu. El era un tip ce trăgea concluziile: “Ce trebuie să fac?” Chiar şi modul în care a formulat întrebarea sugerează că s-a gândit că poate obţine viaţa veşnică aşa cum a obţinut şi restul lucrurilor, prin propriul efort. El a presupus în mod greşit că cerul e doar încă o plată de făcut, dar nu e aşa. Numai un Dumnezeu fără inimă ar vinde mântuirea celor care şi-ar permite-o. E un concept greu de înţeles, de vreme ce suntem răsplătiţi pentru faptele noastre. Dar aşa cum nu l-ai putea impresiona pe Picasso cu schiţa ta în creion, tot astfel caracterul şi faptele tale bune nu se califică pentru cer. Viaţa veşnică costă mai mult decât îţi poţi tu permite. De aceea nu ai nevoie de un CV, ci de un Răscumpărător. Banii nu erau o problemă pentru acest om, ci încrederea în sine. Nu venitul îl ţinea departe de împărăţia lui Dumnezeu, ci eu-l său. Nu doar cei înstăriţi întâmpină dificultăţi în înţelegerea acestui lucru; ci şi cei educaţi, puternici, cei ce arată bine, cei populari şi chiar şi cei religioşi. Pentru a primi mântuirea, trebuie mai întâi să recunoşti că eşti falimentar spiritual, că ai cămara goală şi că reputaţia ta nu valorează nimic. Nu-L poţi aborda pe Dumnezeu cerând dreptate, poţi doar să pledezi pentru milă. Şi dacă vii astăzi la El, asta vei primi!

Share