LASĂ-I SĂ ZBOARE DIN CUIB!

„Va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevastă-sa” (Matei 19:5)

Nu-ţi face copiii să se simtă vinovaţi pentru că au crescut! Ei s-au născut ca să zboare. Dacă nu vor putea, ce spune asta despre tine ca părinte? Dumnezeu a stabilit această regulă ca odraslele să-şi părăsească familia. Aşadar, când rolul tău se schimbă, nu-ţi pierde perspectiva şi nu te lăsa cuprins de resentiment şi milă faţă de tine însuţi. Învaţă să treci cu eleganţă de la postura de proprietar, la cea de antrenor. Aşa doreşte Dumnezeu să funcţioneze viaţa. Copiii tăi au ceea ce le trebuie pentru a reuşi pe cont propriu. Întrebarea este: dar tu? Nu-i ataca pe cei ce fac parte acum din viaţa copilului tău. E uşor să ai spirit critic când nu mai deţii controlul. Nu face aşa! Nimănui nu-i plac criticii; nu vei face decât să-ţi îndepărtezi copiii. Nu te pierde cu firea; ai investit prea mult în această relaţie. Fie că eşti supărat că ai dăruit atât de mult şi ţi se pare că primeşti atât de puţin în schimb, fie că într-adevăr nu eşti de acord cu alegerile lor, rugăciunea e o variantă mai bună decât cearta. Discută cu Dumnezeu despre asta. El poate schimba ceea ce tu nu poţi! Copiii tăi nu ar fi echipaţi corespunzător pentru viaţă dacă ar fi crescut din punct de vedere fizic fără să-şi dezvolte propriile opinii şi propria unicitate. Ca părinte, ai dreptul la propriile tale gânduri şi sentimente, dar odată ce ţi le-ai exprimat, respectă-le alegerile şi susţine-i cât poţi de bine. Nu-l lăsa pe diavol să-ţi fure cele mai valoroase investiţii. Cel mai bun lucru pe care îl poţi face este să-ţi iubeşti copiii, să te rogi pentru ei şi să le fii alături când au nevoie de tine.

Share