JOCUL ACUZĂRII (1)

„Eu sunt nevinovat… Treaba voastră!” (Matei 27:24)

Tendinţa spre care ne îndreptăm este de-a deveni o cultură orientată spre învinovăţirea altora. Astăzi, necazurile noastre sunt menite să fie din vina altcuiva. „Sunt aşa din cauza lor. Ei mi-au făcut-o”. Şi lucrul acesta nu a început cu noi. Totul se trage de la Adam, în grădina Edenului, când i-a spus lui Dumnezeu: „Femeia pe care mi-ai dat-o … ea mi-a dat din pom şi am mâncat” (Geneza 3:12). Este în ADN-ul nostru! Noi spunem că eşecul căsniciei noastre este din vina partenerului nostru, bem prea mult deoarece cineva ne împinge spre asta sau nu ne simţim bine din cauza industriei fast-food. Să-i dăm în judecată! Aruncarea responsabilităţii pe spatele altcuiva ne poate uşura vina pentru moment, dar avem de-a face cu un joc mortal fără câştigători. Când a dat sentinţa morţii lui Hristos, Pilat a spus: „Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră!” El s-a gândit că dacă aruncă vina pe evrei, va evita ca soţia sau criticii lui să se supere şi el va ieşi „basma curată”. Dar el a fost arătat cu degetul! înţelege următoarele: Dumnezeu te face responsabil pentru deciziile şi pentru faptele tale. El „va răsplăti fiecăruia după faptele lui” (Romani 2:6). Iar eşecul tău de a lua decizia potrivită sau de a face fapta potrivită îţi atrage verdictul de vinovat. Pavel scrie: „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.” Ce seamănă omul, aceea va şi secera” (Galateni 6:7). Poate alţii sunt vinovaţi că te-au ofensat şi acesta este secerişul lor. Dar secerişul tău depinde de reacţiile tale. Acceptarea responsabilităţii înaintea lui Dumnezeu este modul în care îţi uşurezi vina, descurajarea şi stresul.

Share