ÎNFLĂCĂREAZĂ-ŢI DARUL… ŞI NU TE OPRI (1)

Să înflăcărezi darul lui Dumnezeu, care este în tine” (2 Timotei 1:6)

 Dumnezeu ţi-a dat un dar, însă e de datoria ta să-l dezvolţi. Nu-i atât de complicat deoarece darul tău se leagă de regulă de lucru ce te entuziasmează. Gândeşte-te puţin: Dumnezeu te-a creat; El ţi-a înzestrat inima cu anumite dorinţe. Ştiind acest fapt, te ajută să înţelegi de ce lucrurile care îţi aduc satisfacţii implică talentele şi abilităţile tale înnăscute. Un autor spune: „E firesc ca un câine de vânătoare să vâneze. Leagă-l şi va sta toată ziua fără nici un entuziasm. Dar când îşi dă seama că merge la vânătoare, revine la viaţă. Asta pentru că Dumnezeu i-a creat pe câinii de vânătoare în acest mod. Ei au pasiunea înlăuntrul lor. Ei nu trebuie să se entuziasmeze sau să spună: „hai să merg să ascult o predică sau un mesaj motivational ca să mă mai însufleţesc şi să mai prind un pic de zel”. Nu, când acei câini ştiu că vor merge la vânătoare, ei se entuziasmează în mod natural. Şi când facem ceea ce ştim că suntem chemaţi să facem, entuziasmul şi însufleţirea iradiază din noi în mod natural. Poate nu sărim în sus, dar în adâncul nostru ştim: „Asta am fost chemat să fac. Pentru asta m-am născut”. Pe de altă parte, dacă faci ceva ce nu-ţi vine natural, e o sforţare. Dacă încerci, te antrenezi, exersezi şi te strâduieşti şi tot nu stăpâneşti o anumită deprindere, recunoaşte faptul că nu-ţi stă în fire. Desigur, trebuie să perseverezi, dar în general, viaţa nu trebuie să fie o zbatere continuă”. Când îţi împlineşti scopul, unul dintre cele mai remarcabile rezultate este cât de plin de satisfacţii te simţi să „înflăcărezi darul lui Dumnezeu care este în tine” folosindu-ţi abilităţile naturale.

Share