IARTĂ, PENTRU BINELE TĂU

„Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi”

(Coloseni 3:13)

O doamnă scrie: „Mi-am găsit soţul cu o altă femeie. Deşi m-a implorat să-l iert, am vrut să i-o plătesc, aşa că am intentat divorţul, chiar dacă copiii noştri m-au rugat să nu o fac. Doi ani mai târziu, soţul meu încă încerca să mâ recâştige, dar eu nu voiam să aud. M-a rănit şi doream răzbunare. În cele din urmă, a renunţat, s-a căsătorit cu o văduvă tânără care avea doi copii şi şi-a refăcut viaţa fără mine. Sunt foarte fericiţi, iar eu nu sunt decât o femeie singură, nefericită, care a lăsat ca amărăciunea să-i ruineze viaţa”. Nu e nici o îndoială că infidelitatea e un lucru rău. Dar fără iertare, ce rămâne? Există un moment în care mânia nu mai este o emoţie sănătoasă şi devine o forţă ce controlează. Ca un drog, ai nevoie de doze din ce în ce mai mari. Odată ce se întâmplă asta, te îndepărtezi şi mai tare de iertare, deoarece fără mânie nu mai ai nici un pic de energie. E ceea ce conduce grupurile pline de ură şi extremiştii. Fără amărăciune, nu au nici un motiv să existe. Dacă excluzi bigotismul din rasism, răzbunarea din spiritul zelot, şovinismul şi naţionalismul extremist dintre naţiuni , ce mai rămâne? „Îngăduiţi-vă unii pe alţii, şi, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi”. Amărăciunea este fatală; ea omoară sufletul. Aşadar, cum poţi face să nu te umpli de amărăciune când ai fost rănit? a) Privind în ochi persoana care te-a rănit şi văzându-L pe Cel ce a arătat milă faţă de tine când nimeni altcineva nu ţi-ar mai fi acordat vreo şansă. b) Dându-ţi seama că înainte ca ziua, săptămâna, luna sau anul să se termine, vei avea şi tu nevoie de milă.

Share