FII SERIOS ÎN RELAŢIA TA CU DUMNEZEU! (2)

„Toţi cei ce credeau … aveau toate de obşte” (Faptele Apostolilor 2:44)

Ei luau părtăşia în serios. Noi suntem mai mult decât un club social bazat pe interesul comun. Noi suntem o familie – copiii ai Tatălui ceresc, rude de sânge. Crucea a făcut lucrul acesta. „ Noi toţi… am fost botezaţi de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup” (1 Corinteni 12:13). Primii ucenici îşi preţuiau relaţia. Ea însemna mai mult decât simpla intonare a cântărilor şi ascultare a predicilor. Ei „erau împreună la un loc, şi aveau toate de obşte. îşi vindeau ogoarele şi averile, şi banii îi împărţeau între toţi, după nevoile fiecăruia” (Faptele Apostolilor 2:44-45). Avem noi această dragoste lipsită de egoism, încât să ne pese îndeajuns de mult pentru a împărţi tot ce avem cu fraţii şi cu surorile aflaţi în nevoie? Câţi dintre ei au împărţit ce aveau? „Toţi cei ce credeau”. Cât au împărţit? „Totul”. Cuvântul lui Dumnezeu descrie biserica Lui ca pe un trup. Membrii ei există individual, dar ei pot funcţiona în mod corespunzător numai în legătură unii cu alţii. Braţe, mâini, picioare, umeri, etc. nu pot trăi separat; trebuie să fie legate de un trup care să aibă un cap care să-şi atingă scopul. Biserica primară a supravieţuit incredibilei persecuţii şi a realizat lucruri uimitoare. De ce? Pentru că ei au înţeles nevoia de a se preţui unii pe alţii şi de a sacrifica interesul personal de dragul întregului. Ca indivizi izolaţi, care se bazează pe ei înşişi şi care se promovează pe ei înşişi ar fi fost distruşi de forţa copleşitoare a duşmanilor lor. în calitate de credincios, poate supravieţuieşti separat de biserica, dar riu te poţi dezvolta. Potenţialul pe care ţi l-a dat Dumnezeu nu va fi atins niciodată până nu te dedici din toată inima unei adunări locale şi până nu te investeşti în slujirea viziunii lui Dumnezeu pentru acea biserică.

Share