FII ALTFEL DECÂT MULŢIMEA (2)

„Să nu te iei după mulţime” (Exod 23:2)

Mark D. Roberts scrie: „În liceu, un băiat pe nume Andrei era tipul tocilarului clasic: supraponderal, ochelari groşi, pielea atât de albă că aveai impresia că nu a ieşit niciodată afară. Într-o zi, câţiva dintre băieţi au început să-l tachineze pe Andrei şi să râdă de felul în care arăta. Am văzut durerea din privirea lui şi ştiam că trebuie să le spun băieţilor să înceteze. Dar mi-am dat seama că am ocazia să mă aliniez la mulţime. Aşa că m-am alăturat lor şi am venit cu tachinările mele, în timp ce Andrei a început să plângă. În inima mea, ştiam că am făcut un lucru îngrozitor. Uneori, ispita de a „merge după mulţime” este aproape mai mare decât putem noi suporta. Dorim acceptarea într-o măsură atât de mare că facem ce ştim că e greşit pentru ca ceilalţi să ne agreeze. Lucrul acesta nu este valabil numai pentru băieţii de liceu, ci pentru toată lumea. Este greu să te opui mulţimii”. Domnul Isus nu trăia după opiniile oamenilor. Chiar şi criticii săi au recunoscut-o: „ştim că eşti adevărat, şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-ţi pese de nimeni” (Matei 22:16). Când ştii cine eşti în Hristos, lucrul acesta te eliberează de nevoia de a impresiona. Pavel scrie: „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită” (Romani 12:2). Oricât de dureros este să fii criticat, e mult mai rău să renunţi la calea pe care a pregătit-o Dumnezeu pentru tine doar pentru a primi acceptarea altora. La un moment dat va trebui să te întrebi: „cât sunt dispus să pierd pentru a fi acceptat de alţii?” Poţi face faţă presiunii? Doreşti să fii ca Neemia care a spus: „Am o mare lucrare de făcut, şi nu pot să mă pogor” (Neemia 6:3)?

Share