DESPRE NECHIBZUINŢĂ (1)

„La miezul nopţii, s-a auzit o strigare” (Matei 25:6)

Cu siguranţă ai auzit pilda celor cinci fecioare înţelepte şi a celor cinci nechibzuite. Domnul Isus a spus-o. Un lucru obligatoriu pentru a participa la o nuntă în acele vremuri era ca lumânarea ta să fie aprinsă. Dar când mirele era pe drum, cinci dintre aceste fecioare au rămas fără untdelemn. Aşa că le-au spus celorlalte cinci: „Daţi-ne din untdelemnul vostru” (Matei 25:8). Dar ele au spus: „Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă” (Matei 25:9). Aşa că în timp ce s-au dus în oraş să cumpere untdelemn, nunta a început şi ele au rămas afară. Pilda lui Hristos ne învaţă patru lecţii importante:

1) Nechibzuinţa dependenţei de altcineva. Poate părinţii tăi au fost creştini, dar faptul acesta nu te va duce în cer. Tu trebuie să-L primeşti pe Hristos ca Mântuitorul tău personal.

2) Nechibzuinţa amânării pregătirilor „Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele” (Matei 25:10). Nu uita, Domnul Isus dă învăţătură despre acei oameni care vor trăi când El va reveni. Aşadar iată întrebarea: Laşi tu mântuirea pentru clipa bătrâneţii? Dacă nu trăieşti atât de mult?

3) Finalul judecăţii. „S-a încuiat uşa. Mai pe urmă, au venit şi celelalte fecioare, şi au zis: „Doamne, Doamne, deschide-ne!” Dar el, drept răspuns, le-a zis: „Adevărat vă spun, că nu vă cunosc!” (Matei 25:10-12).

4) Greşeala moralităţii. Ele erau „fecioare” şi totuşi au rămas afară. Caracterul şi faptele tale bune nu te vor duce în cer. „Prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă” (Efeseni 2:8). Eşti gata să-L întâlneşti pe Domnul? Dacă nu, pune-ţi credinţa în El astăzi şi pregăteşte-te!

Share