DE LA COPIL LA ADULT (2)

„Fiţi înţelepţi… şi vegheaţi” (1 Petru 4:7)

Trecerea de la copilărie la starea de om mare este un proces ce necesită multă înţelepciune şi dragoste. Adolescentul se va simţi uneori ca un copil şi se va purta ca atare, iar alteori ca un adult. Datoria ta este să înţelegi că oricare ar fi statutul lui, el va deveni bărbat sau femeie şi va rămâne adult! Navigarea prin luptele copil-adult creşte nivelul de stres al adolescentului, uneori făcându-l să-şi piardă controlul. Pentru a-l ajuta să devină un adult matur: 1) Fii raţional, nu reactiv. Rolul tău te cheamă „să fii înţelept şi să veghezi”. Fii om mare; nu-ţi poţi ajuta copilul să devină adult dacă tu nu eşti. 2) Fii părintele lui, nu colegul lui. El are nevoie de cineva care să aibă controlul, care să-l păstorească spre maturitate. Dacă abdici din rolul tău pentru că îţi este frică de mânia, de respingerea şi de nefericirea copilului tău, îl abandonezi propriilor lui căi neclare. Tu eşti liniştea pe care Dumnezeu o aduce în furtuna vieţii lui – farul lui călăuzitor. Pe termen scurt, el poate consideră valorile tale, regulile şi stilul tău de viaţă şi etica ta ca fiind demodate. Nu te aştepta la altceva; aceasta face parte din cursa rolului de părinte. Rămâi pe această frecvenţă. Uită de dorinţa ta de a deveni „cool” (cuvânt englezesc preluat şi în argoul limbii române, aici însemnând grozav – n.tr.) coborându-ţi standardele; aceasta este o alternativă necâştigătoare la a fi un bun părinte. El te va provoca fie că eşti „cool” sau nu. (Nimic nu este mai puţin „cool” pentru un adolescent decât un părinte care încearcă să fie „cool”!) Fii tu însuţi; păstrează standardele biblice; adolescentul are nevoie de o persoană cu caracter. Da, acum se ceartă cu tine, dar dacă rămâi hotărât, iubitor şi constant, el îţi va călca pe urme.

Share