De ce a devenit Dumnezeu om?

Ne apropiem cu paşi mari de Sărbătoarea Naşterii Domnului Isus, aniversarea momentului în care Eternitatea a intrat în timp, Cuvântul s-a întrupat iar Dumnezeu a devenit om. Poate că, trecând dincolo de ambalajul comercial al sărbătorii, de ritmul amețitor pe care ea îl imprimă în perimetrul vieții noastre, măcar unii dintre noi ne vom descoperi răgazul de timp și resursele de curiozitate pentru a ne întreba: și totuși, de ce a devenit Dumnezeu om, de ce a fost necesar ca Însuşi Creatorul să se identifice cu noi, creaturile Sale? Pentru a descoperi răspunsurile la această întrebare, trebuie să plecăm de la premisa că Isus nu a fost doar un om dăruit, un învăţător deosebit ori întemeietorul unui sistem religios. În enunțul textelor sacre și în convingerea creştinilor, El este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu Fiul, care a renunţat însă la privilegiile cerului, s-a întrupat şi a coborât în lumea noastră pentru a împlini voia Tatălui (Ioan 1:1, 6:38).

Potrivit Bibliei, „Cuvântul”, adică Hristos „s-a făcut trup şi a locuit printre noi”(Ioan 1:14). Chiar dacă a fost conceput în mod miraculos şi s-a născut din fecioară, El a avut totuși o mamă, iar linia Sa genealogică îl prezintă ca fiind fiul lui Avraam şi urmaşul lui David (vezi Matei 1). El Însusi s-a prezentat contemporanilor Săi ca fiind om (Ioan 8:48) şi a fost introdus de scriitorii Noului Testament în acesată calitate (de exemplu Pavel scrie la 1 Timotei 2:5 că Singurul Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni este „Omul Isus Hristos”). Mai mult decât atât, El a experimentat în viaţa Sa terestră toate trăirile caracteristice condiției umane: a plâns, a obosit, a flămânzit, a însetat, a avut compasiune, a fost ispitit, ş.a., dar toate acestea fără a fi fost contaminat de virusul păcatului (Evrei 4:15). Practic sintagma Fiul lui Dumnezeu reliefează divinitatea Sa deplină, în timp ce expresia Fiul Omului ne dezvăluie umanitatea Sa reală.

Dar de ce a fost necesară întruparea, de ce a trebuit ca Dumnezeu să devină om? Iată doar câteva dintre multele răspunsuri, care pot fi oferite la o asemenea întrebare:

Mai întâi, El a devenit om pentru a se dărui pe Sine Însuşi ca preţ de răscumpărare pentru păcatele întregii lumi. Să nu uităm faptul că El s-a născut pentru ca să moară, ori pentru a muri El trebuia să fie om (1 Corinteni 15:3).

Apoi, El a devenit om pentru a îndeplini în felul acesta oficiul de Mare Preot pentru toţi oamenii. Intermedierea sau mijlocirea Sa, în calitate de Mare Preot are o eficacitate maximală tocmai datorită faptului că experimentând ceea ce noi toţi experimentăm în natura noastră umană, El ne înţelege pe deplin şi ne dovedeşte o compasiune reală (Evrei 4:14-16).

În sfârşit, Dumnezeu Fiul s-a întrupat pentru a deveni un model sau un exemplu total de trăire pentru fiecare dintre noi. Spre deosebire de primul om, Adam, care beneficiase de un mediu perfect dar păcătuise, Hristos, Ultimul Adam trăieşte o viaţă perfectă într-o lume impefectă şi împotrivitoare, creionând în felul acesta idealul unei vieţi desăvârşite.

Chiar dacă nu vom putea atinge un asemenea standard, atâta vreme cât locuim pe pământul acesta, capsulați într-un trup supus consecințelor căderii, totuși, noi suntem chemaţi să-l urmărim cu perseverenţă, fiind încurajaţi de faptul că Domnul Isus, prin modelul Său și prin Duhul Său, care locuieşte în noi, ne oferă puterea necesară pentru a birui orice ispită (1 Corinteni 10:13). Practic, El a venit la noi şi a devenit asemenea nouă pentru ca noi într-o bună zi să devenim asemenea Lui, să fim ca El şi să fim împreună cu El pentru eternitate.

Pastor Adrian Neiconi

Share