CUM SĂ CREȘTI ÎN DRAGOSTE

„Dragostea fiecăruia din voi toți față de ceilalți se mărește tot mai mult” (2 Tes. 1:3)

Când Pavel spune: „dragostea fiecăruia din voi toți față de ceilalți se mărește tot mai mult”, el nu se referă la situația când viața e perfectă și când toată lumea te agreează. Intenția lui Dumnezeu este să crești în dragostea care nu se definește prin sentimente, ci care se jertfește, spunând: „Am fost răstignit împreună cu Hristos, și trăiesc, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine” (Galateni 2:20). Ar fi posibil să te îndrăgostești de ideea unei căsnicii perfecte, fără ca, de fapt, să-ți iubești soțul/soția. Sau să visezi la ceea ce ar putea deveni copiii tăi dacă ți-ar urma sfatul. Dar când vorbim despre a iubi un adolescent rebel care are comportamentul „celeilalte părți din familie”, e un proces care îți pune dragostea la încercare. Domnul Isus a spus: „Cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții” (loan 13:34) și El nu ne cere niciodată să facem un lucru fără să ne înzestreze cu cele necesare îndeplinirii lui. Așadar, ești interesat de puțină creștere? Autoarea Kristin Armstrong spune: „Când suntem răniți, e normal să dăm înapoi și să ne închidem față de cei care ne-au rănit. Dar cel mai rău lucru pe care îl poate face un părinte este să nu-și manifeste afecțiunea, ca reacție, la comportamentul copilului. Inima copilului crește când este hrănită cu dragoste necondiționată. Afecțiunea nu depinde de comportament, de starea de spirit sau de împrejurări. A fi plăcut nu este echivalentul lui a fi simpatic, imaginează-ți cum ar fi dacă Domnul Isus ne-ar iubi numai când ne comportăm perfect. Nu am avea niciodată parte de afecțiunea Sa și prin urmare, ne-am ofili. Întrucât Domnul Isus este exemplul nostru, trebuie să-i iubim pe ceilalți cu harul lui Hristos. El ne iubește în conformitate cu înzestrarea și calitatea Sa, nu în măsura în care o merităm. Noi trebuie să-i iubim pe ceilalți nu după standardele noastre, ci după ale Sale.”

Share