Cerul – un loc fără vise

„Dar cetăţenia noastră este în ceruri…”   Filipeni 3.20

             Cuvântul „vis” exprimă faptul că nu avem un anumit lucru pe care ni-l dorim foarte mult. O agenţie de turism oferă o călătorie de vis, desigur, într-un loc de vis, într-un ho­tel de vis, aşezat într-o poziţie de vis pe o insulă de vis. Tinerii visează la soţul de vis sau la soţia de vis, care ara­tă foarte bine, de vis. Când astfel de oameni de vis se că­sătoresc, trebuie să fie o pereche de vis. Se sărbăto­reşte o nuntă de vis într-un loc al visurilor. Mai târziu se visează la o vilă de vis. Aceasta poate fi plătită numai de cineva care nu numai că are o meserie de vis, ci şi o ca­rieră de vis. Să sperăm că după un timp de la căsătorie nu vom auzi propoziţia: „Visul s-a spulberat!” Mulţi visează la marea fericire. Gândind la aceasta m-am întrebat: Oare şi în cer se va visa? Am ajuns la răspunsul că în cer nu se va visa! Este singurul loc fără vise! În această lume, chiar şi cele mai frumoase lucruri au un timp măsurat. Nimic nu este stabil, totul cade pradă vre­melniciei, totul se destramă în efemeritate. Când avem parte de lucruri bune pe pământ, ne dorim: „De-ar ră­mâne tot aşa!” Când avem parte de lucruri rele, ne plân­gem: „Când se va sfârşi odată?” În cer vom avea parte numai de lucruri frumoase (1 Corinteni 2.9), care vor dura veşnic. Acolo nimic nu va mai fi supus vremelniciei. Speranţa noastră în credinţă va fi atunci realitate (2 Corinteni 5.7).

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *