CEA MAI BUNĂ CALE PENTRU COPILUL TĂU (1)

“Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte” (Proverbe 24:3)

Poate spui: “Mi-am crescut copiii la fel, cum de acesta îmi face atâtea probleme?”

1) Felicitări pentru reuşita pe care ai avut-o cu ceilalţi copii! Ai trecut de prima curbă! O regulă bună pentru familie este următoarea: roagă-te pentru neajunsurile tale; concentrează-te asupra succesu­lui. Nu acorda atenţie sporită unui copil anume, nu-i priva pe ceilalţi de timpul şi atenţia ta. Deşi nu pare natural, nu-i mai acorda copilului problemă atât de multă atenţie. Nu-l mai băga în seamă şi bucură-te de toţi copiii tăi şi priveşte cum se îmbunătăţesc lucrurile.

2) Copiii se dezvoltă în ritmuri diferite şi în moduri diferite. Mulţi copii problemă sunt doar nişte întârziaţi; acordă-le timpul de care au nevoie.

3) În majoritatea familiilor există o “oaie neagră”. El ne supără deoarece nu trăieşte viaţa la fel ca noi ceilalţi. Acceptă ceea ce nu-ţi place la el până când Dumnezeu fie îl va schimba, fie va învăţa restul familiei ce înseamnă dragoste matură, necondiţionată şi care nu încearcă să controleze.

4) Tu te străduieşti ca un părinte imperfect, dar iubitor, apoi copiii, nu tu, fac propriile lor alegeri. Fiii proorocului Samuel “n-au călcat pe urmele lui; ci se dădeau la lăcomie, luau mită… şi călcau drep­tatea” (1 Samuel 8:3). Jenant şi dezamăgitor, da! Dar pe umerii lui Samuel nu a pus nimeni povara eşecului spiritual sau părintesc. Om evlavios cum nu a mai trăit altul pe pământ, el “ce zicea făcea”. Dar fiii lui au avut propriile lor păreri şi au ales să nu se comporte ca el. Oricât de diferit ar fi copilul tău, potrivit lui Dumnezeu cea mai mare avuţie a lor este un părinte care reacţionează prin credinţă, nu încercând să repare, prin rugăciune, nu prin răzbunare şi care se dă la o parte din calea lui Dumnezeu şi-L lasă pe El să lucreze.

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *