CĂLĂUZIREA DIVINĂ (1)

„(El) arată … calea” (Psalmul 25:8)

Citim în Scriptură că Dumnezeu a vorbit oamenilor obișnuiți așa că, El îți va vorbi și ție! El i-a spus lui Avraam când să-și părăsească căminul (vezi Geneza 12:1) și lui lacov când să se întoarcă acasă (vezi Geneza 31:3). El i-a spus lui llie unde să găsească hrană în mijlocul foametei (vezi 1 Împărați 17:1-5) si l-a împiedicat pe Pavel să intre pe ceea ce părea a fi ușa oportunității pentru că avea pregătit ceva mai bun. Biblia spune: „Domnul este bun și drept: de aceea arată El păcătoșilor calea. El face pe cei smeriți să umble în tot ce este drept. El învață pe cei smeriți calea Sa. Toate cărările Domnului sunt îndurare și credincioșie, pentru cei ce păzesc legământul și poruncile Lui” (Psalmul 25:8-10). Nimic nu are o însemnătate mai mare în viață decât călăuzirea lui Dumnezeu. Părerea altora ar trebui să confirme si să limpezească ceea ce îți spune deja Dumnezeu. Însă până ce nu auzi glasul Său, vei fi ispitit să crezi că ideile altora sunt călăuzirea lui Dumnezeu,  fapt care te poate răni. Tu ești unic si Dumnezeu are un plan si un scop unic pentru tine. Când nu ești sigur încotro s-o apuci, încrede-te în promisiunea Lui: „Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povățui pe cărări neștiute de ei; voi preface întunericul în lumină, înaintea lor, și locurile strâmbe în locuri netede: iată ce voi face, și nu-i voi părăsi” (Isaia 42:16). Mai bine de atât nu se poate!

Share