„BUNICUŢA BRAND” (1)

„Fă cu toată puterea ta” (Ecleziastul 9:10)

Evelyn Brand a simţit chemarea lui Dumnezeu de a merge în India. Ca femeie necăsătorită, în anul 1909, o astfel de chemare necesita o credinţă cît un munte. S-a căsătorit cu un tânăr pe nume Jesse şi împreună au început o lucrare în rândurile locuitorilor zonei rurale din india, ducând cu ei educaţia, resurse medicale şi construind şosele pentru a reduce izolarea săracilor. Timp de şapte ani, ei au continuat fără să aducă nici măcar un singur convertit la creştinism. Apoi, însă, un preot dintr-o regiune de triburi locale a contactat o febră şi s-a îmbolnăvit. Nimeni nu dorea să se apropie de el, însă Evelyn şi Jesse l-au îngrijit când era pe moarte. El a spus: „Acest Dumnezeu, Isus, trebuie că e adevăratul Dumnezeu, căci numai Jesse şi Evelyn vor să aibă grijă de mine acum că sunt pe moarte”. Preotul şi-a încredinţat copiii în grija lor după ce el avea să moară – iar aceasta a reprezentat un punct de cotitură spirituală în acel colţ al lumii. Oamenii au început să cerceteze viaţa şi învăţătura lui Isus şi au început să-L urmeze pe Isus într-un număr tot mai mare. Evelyn şi Jesse aveau treisprezece ani de slujire productivă când Jesse a murit. Evelyn avea cincizeci de ani şi toată lumea se aştepta să se întoarcă la casa ei din Anglia. Dar ea nu a vrut. A fost îndrăgită pe o rază de mai mulţi kilometri, fiind cunoscută drept „bunicuţa Brand” şi a mai rămas încă douăzeci de ani în bordul misiunii pe care a slujit-o cu atâta credincioşie. Fiul ei, Paul, a venit s-o vadă când ea avea şaptezeci de ani şi iată ce a spus el despre mama sa: „Aşa se îmbătrâneşte. Lasă ca tot restul să piară, până când cei din jurul tău vor vedea doar dragostea”.

Share