ASCULTĂ MAI MULT ȘI SPUNE MAI PUŢIN

„Orice om să fie grabnic la ascultare” (Iacov 1:19)
Când vorbeşti în loc să asculţi – poţi să dai de necaz. Două gâşte se pregăteau să zboare spre miazăzi, când o broască le-a întrebat dacă poate merge şi ea. Gâştele au întrebat-o cum ar putea face asta. „Simplu”, a spus ea. „Voi ţineţi un băţ cu ciocurile şi eu o să mă ţin de el cu gura”. Şi au pornit iar lumea se uita la ele, admirându-le spiritul de echipă. Trioul înainta rapid, când cineva de jos a strigat: „Ce idee bună! A cui a fost?” Şi broasca şi-a deschis gura şi a ţipat: „A meaaaa!” De fiecare dată când îţi deschizi gura, există consecinţe. Aşa că învaţă să asculţi. Plutarch a spus: „Vorbăreţii nu ascultă pe nimeni, căci ei vorbesc neîncetat. Şi primul rău pe care şi-l atrag cei ce nu ştiu să tacă este că nu aud nimic”. Să asculţi fără să-ţi etalezi cunoştinţele sau să strecori propria opinie este o calitate a caracterului care dovedeşte că eşti matur. Larry King a spus odată: „Îmi reamintesc în fiecare dimineaţă: nimic din ce voi spune astăzi nu mă va învăţa ceva. Deci dacă vreau să învăţ ceva, trebuie să ascult”. Domnul Isus a fost un bun ascultător şi prin urmare, El i-a atras pe oameni ca un magnet. Fără îndoială că au existat clipe în care a fost obosit şi nu dorea acest lucru – dar El a ascultat oricum. Când ucenicii se certau între ei şi fariseii protestau şi provocau necazuri, Domnul Isus se concentra asupra lucrurilor importante. El a ascultat, a vorbit şi oamenii L-au urmat. Ascultatul e de multe ori mai eficient decât vorbitul. De fapt, în orice conversaţie apare un moment în care trebuie să spui mai puţin şi să asculţi mai mult. În acele momente, nu doar că auzi ce spun ceilalţi, ci auzi şi ce-ţi spune Dumnezeu!

Share