7 APRILIE ATITUDINEA DE A PRIMI


“Fără plată aţi primit, fără plată să daţi” (Matei 10:8)

Domnul Isus ne-a poruncit să dăm şi să primim. Trebuie să existe un echilibru sănătos între cele două. Porunca Lui de a dărui provoacă egoismul nostru înnăscut. Porunca Lui de a primi ne face realişti în privinţa propriilor noastre limitări, dependenţa noastră de Dumnezeu şi de ceilalţi. Pentru unii dintre noi, este mai greu să primim decât să dăruim. Nu avem nici o problemă când dăm idei, când încurajăm, când dăm sfaturi, când oferim sprijin, bani sau chiar când ne dăm pe noi înşine. Nu, cea mai mare provocare pentru noi este să învăţăm să primim cu bucurie. Primind, recunoaştem nevoia noastră de alţii şi lucrul acesta este greu pentru eul nostru. Totuşi prin faptul că primim îi arătăm celui ce dăruieşte că are ceva valoros de dăruit; dăm valoare vieţii lui. În ochii celui care primeşte dătătorul descoperă valoarea vieţii lui. De exemplu, când cineva ne oferă un ceas, dar nu-l purtăm niciodată, acel ceas este el primit cu adevărat? Când ni se oferă o idee şi nici măcar nu o luăm în calcul, este acea idee apreciată în mod autentic? Când cineva ne prezintă unui prieten, dar îl ignorăm, este acel prieten cu adevărat acceptat?

Primirea este o artă, una care necesită bunătate din partea noastră. Le permite altora să de­vină parte a vieţii noastre, şi chiar să devenim dependenţi de ei în anumite domenii. Din partea noastră ni se cere smerenia de a spune: “Am nevoie de tine; mă faci o persoană mai bună; fără tine nu aş fi cine sunt”. Primirea din inimă ne cere să creştem în bunătate. Prea mulţi oameni se simt răniţi şi nu mai dăruiesc altă dată pentru că darurile lor nu sunt preţuite. Aşa că astăzi, cere-I lui Dumnezeu să te ajute să fii un primitor plin de bunătate.

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *