25 septembrie

Pentru ce trebuie să umblu plin de întristare?

(Psalmul 42:9)

Dragul meu credincios, poţi tu să răspunzi la întrebarea de mai sus? Poţi tu găsi vreun motiv pentru care eşti atât de des întristat în loc să fii bucuros? De ce îngădui minţii tale să se ocupe cu gândurile negre? Cine ţi-a spus că noaptea nu se va face niciodată zi? Cine ţi-a spus că iarna nemulţumirii tale va continua de la ger la ger şi de la zăpadă, gheaţă şi grindină la şi mai multă zăpadă şi mai puternice furtuni ale disperării?

Nu ştii că ziua apare după noapte, ploile înlocuiesc seceta, şi primăvara şi vara vin după iarnă? Deci, nădăjduieşte! Nădăjduieşte întotdeauna, pentru că Dumnezeu nu te va părăsi!  Charles H. Spurgeon

El a fost mai bun pentru mine decât toate speranţele mele;

El a fost mai bun decât toate temerile mele;

El a făcut un pod din lucrările mele distruse,

Şi un curcubeu din lacrimile mele.

Valurile furtunoase care au marcat cărarea mea pe ocean,

L-au purtat pe Domnul meu pe creasta lor;

Când trăiesc zilele marşului meu prin pustie,

Pot să mă bizui pe dragostea Lui pentru odihnă.

El mi-a golit mâinile de comorile agonisite,

Şi mi-a descoperit legământul dragostei Lui,

N-a existat nici o rană în inima mea bolnavă,

Pe care balsamul răsuflării Lui să n-o fi vindecat.

O, adevărată şi cu măsură a fost disciplina Lui dureroasă,

Cu înţelepciune, care ne-a învăţat şi ne-a încercat,

Până când sufletul pe care El l-a căutat s-a încrezut în El,

Şi în nimic altceva de pe pământ.

El mi-a arătat cărările pe care nu le puteam vedea,

Prin căi pe care nu le cunoşteam;

Cele întortocheate erau drepte, şi cele denivelate erau netede

Când Îl urmam numai pe Domnul singur.

Îl laud şi acum pentru palmierii plăcuţi,

Şi izvoarele de pe drumul deşertului,

Pentru stâlpul luminos de foc din timpul nopţii,

Şi pentru adăpostul oferit de nor în timpul zilei.

Niciodată nu îndrăgim mai mult o promisiune a dragostei

Ca în cea mai întunecată zi din viaţa noastră;

Înţeleg din trecut că viitorul meu va fi

Cu mult mai bun decât toate temerile mele.

Ca vasul de aur al manei din pustie,

Păstrat împreună cu toiagul înflorit,

În toată siguranţa în chivot, cu legea Domnului,

Aşa este legământul purtării de grijă al Dumnezeului meu.

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *