TREBUIE SĂ FIM RESPONSABILI (2)

“Fiecare făcea ce i plăcea” (judecători 17:6)

Nu există o descriere mai bună a firii conduse de eu decât aceasta: “Fiecare făcea ce-i plăcea”. Filosofia lor era următoarea: “Nu-mi spune ce să fac”. Dar această filozofie te lasă cu visteria goală, expunându-te puterii dominante a firii tale. Cu toţii suntem capabili să devenim dependenţi de ceva. Recunoaşterea acestui fapt este primul pas necesar pentru a învinge dependenţa. “Păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne” (Evrei 12:1) poate fi slăbiciunea faţă de mâncare, bani, relaţii intime, droguri, alcool, popularitate, tovărăşiile rele, putere, muncă, etc. Când loveşte, ai mai multe şanse să capitulezi dacă eşti singur şi poţi acţiona în ascuns. “Vai de cine este singur, şi cade, fără să aibă pe altul care să-l ridice” (Eclesiastul 4:10). Trebuie să “aprinzi lumina” imediat, conectându-te la sistemul tău de sprijin şi împărtăşind cu alţii situaţia. Nu lăsa ca întunericul izolării să te stăpânească. “Dacă se întâmplă să cadă, se ridică unul pe altul” (v. 10). Mândria care te face să-ţi ascunzi slăbiciunea te va face în permanenţă slab. Smerenia de a o recunoaşte şi de a cere ajutor este cheia frângerii cercului vicios. Dumnezeu ne-a binecuvântat cu oameni maturi şi iubitori, care recunosc zbaterile noastre obişnuite şi care ne vor ajuta să trecem peste ele. Noi suntem parte a Bisericii lui Hristos şi “dacă sufere un mădular, toate mădularele sufăr împreună cu el; dacă este preţuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el” (1 Corinteni 12:26). Dumnezeu l-a învăţat pe Moise: “Alege din tot poporul oameni destoinici, temători de Dumnezeu … în felul acesta îţi vei uşura sarcina, căci o vor purta şi ei împreună cu tine” (Exod 18:21-22). Acceptă ajutorul pe care ţi-l pune Dumnezeu la dispoziţie!

Share