Timpul este scurt

Răscumpăraţi vremea, căci zilele sunt rele.Efeseni 5.16


Iată un mesaj care vrea să ne facă să înţelegem chemarea timpului în care trăim! Să nu lăsăm ca împrejurările să ne influenţeze, să ne trântească sau să ne ridice! Nu împrejurările să ne formeze, ci noi să le formăm! Nu valurile poartă peştii, ci peştii trec prin valuri. Aţi văzut cum zboară păsările pe timp de furtună? Este greu să zbori contra curentului furtunii, dar se poate, însă nu prin puterea proprie.
Să privim la timpul prin care trecem! Ochii noştri să privească mai sus de nori şi stele, mai sus de lumea văzută! Să privim în „lumea“ credinţei şi a nădejdii. Să privim acolo şi să trăim viaţa nu pentru timpul de acum, ci pentru acela ce va veni! Prin credinţă se sparg hotarele cuprinsului şi trecem în necuprins, în sfera cunoscută numai de cei ce aparţin Mântuitorului. Ferice de ochii, care privesc de pe pământ la cer! Nu staţi cu capul şi privirea plecată în pământ şi la lucrările de aici, de jos! Priviţi, prin credinţă, dincolo de perdeaua cunoscutului! Străbateţi zările albastre şi legaţi-vă sufletul, prin credinţă, de Dumnezeu! Barca legată de Stânca veacurilor (Isus Hristos) nu este purtată de valuri. Nădejdea este o ancoră a sufletului. Ea ne ţine să nu fim duşi de curentul îngrijorărilor, al durerilor şi al necredinţei. Să ne folosim de ea!

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *