Străinul (1)

„Înaintea Ta noi suntem nişte străini şi locuitori, ca toţi părinţii noştri. Zilele noastre pe pământ sunt ca umbra şi fără nicio nădejde.“ 1 Cronici 29.15


Într-o zi, un domn trecea prin faţa unei căsuţe aflate într-un sat îndepărtat. El se opri să vorbească cu o doamnă în vârstă, ce stătea pe veranda casei sale. În timp ce vorbeau, domnul admira împrejurimile – o privelişte minunată, florile şi cântecul păsărilor. Ea îi răspunse că mirosul florilor şi cântecul păsărilor erau într-adevăr minunate, însă priveliştea nu o putea vedea, fiindcă nu vedea deloc.
Auzind acest lucru, trecătorul începu s-o compătimească. „Nu mă compătimiţi“, îi spuse femeia, „fiindcă sunt cu mult mai fericită de când mi-am pierdut vederea. Nu mi-aş schimba viaţa cu nimeni. Dar dumneavoastră sunteţi un străin, nu vă cunosc vocea.“ – „Da, sunt un străin pe aici“, spuse călătorul. „Sunt în trecere şi voi pleca mâine din acest sătuc încântător. Dar aş vrea să-mi spuneţi de ce sunteţi atât de fericită, fiindcă eu, cu toate că sunt sănătos, am o vedere bună şi am totul din belşug din ceea ce îmi oferă lumea aceasta, mă aflu adesea într-o stare nenorocită.“ – „Nenorocită?“ a întrebat femeia tristă. „Nenorocită, când Dumnezeu v-a dat aşa multe binecuvântări?“

umnezeu aici ca Om! Dar în acest mod, Isus a devenit aproapele nostru. – Te simţi singur? Aparţii de cei ce sunt izgoniţi, de cei săraci, de cei neînţeleşi? Isus Hristos te înţelege. Dacă crezi în Domnul Isus, El devine prietenul tău fidel!

 

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *