PUNE-TI CREDINŢA LA LUCRU (2)

“Credinţa ta te-a mântuit” (Luca 17:19)

Armata siriană a înconjurat cetatea Samariei, iar locuitorii ei murea de foame. Trăind cu firmiturile de pâine pe care le aruncau oamenii peste zid în fiecare zi, patru leproşi au înţeles rapid că sunt la ananghie. Ei au spus: “La ce să şedem aici până vom muri?” (2 împăraţi 7:3). Aşa că au intrat în cetate, pentru a descoperi că Dumnezeu făcuse o minune, făcându-i pe sirieni să fugă de groază, lăsând în urma lor mâncare, apă şi bogăţii. Ce învăţam noi de la aceşti patru leproşi? Când îţi pui credinţa în acţiune, Dumnezeu va lucra pentru tine. Dar trebuie să te ridici şi să spui: “Dacă tot o să mor, voi muri urmărind ceva, construind ceva, având un scop”. Dacă simţi că până numeri la zece eşti la pământ, trebuie să te ridici şi să spui: “Nu voi muri, ci voi trăi şi voi povesti lucrările Domnului” (Psalmul 118:17). Acest fel de credinţă atrage atenţia lui Dumnezeu de fiecare dată. Când ajungi suficient de disperat, nu-ţi pasă pe cine foloseşte Dumnezeu, vei fi dispus să primeşti orice ajutor îţi scoate El în cale. Naaman leprosul, general de cinci stele în armata siriană, s-a umilit şi a fost gata să asculte de o fată care spăla vasele şi făcea paturile în casa lui. (Iar ea avea soluţia de la Dumnezeu!) El a fost dispus să se scufunde de şapte ori în cel mai murdar râu din zonă pentru a ieşi afară curat (2 Împăraţi 5:1-19). Credinţa spune: “Nu-mi pasă unde trebuie să merg, ce trebuie să fac sau de cine trebuie să ascult, orice spune Dumnezeu să fac, voi face”.

Share