PRACTICĂ OSPITALITATEA

“Fiţi primitori de oaspeţi între voi, fără cârtire” (I Petru 4:9)

Se spune că o familie l-a avut ca invitat la cină pe pastor şi mama i-a spus fetitei lor de cinci ani să se roage pentru mâncare. Uimită, aceasta a întrebat: “Ce trebuie să spun?” Mama a replicat: “Spune ce m-ai auzit pe mine spunând”. Aşadar, plecându-şi capul, fetita s-a rugat: “Doamne, de ce l-oi fi invitat pe pastor la cină?” Să fim cinstiţi, ospitalitatea este un lucru greu. Ea implică jertfire. Şi trebuie să o faci “fără cârtire (în mod cordial şi cu bunătate … fără să te plângi … ca şi cum L-ai reprezenta pe El). Pe cine reprezinţi tu? Pe Dumnezeu! Asta schimbă modul de a privi lucrurile, nu-i aşa? Pavel scrie: “Fiti primitori de oaspeţi” (Romani 12:13). Petru scrie: “Fiţi primitori de oaspeţi între voi, fără cârtire”. Aşadar ai avut în ultima vreme vreun oaspete necunoscut, străin sau sărac? Cineva care a făcut un sondaj în biserică, i-a scris unui colaborator la mai multe ziare: “Din cele aproape 200 de biserici pe care le-am vizitat, numai în truna singură cineva a vorbit cu mine, această persoană nefiind un “uşier oficial” – şi aceasta s-a întâmplat pentru a mă înştiinţa că i-am ocupat locul!” E uşor să-ti arăţi ospitalitatea fată de oamenii pe care îi cunoşti dar Domnul Isus a spus: “Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce Stă mai aşteptaţi” (Matei 5:46). Deci, ce zici de cei pe care nu-i cunoşti? De cei ce nu se nntSsc ce cuiul tău social. Da, poti găsi scuze – eşti prea ocupat, nu vrei să te implici şi nu te Krconfortabil printre străini. Dar Dumnezeu spune că-L reprezinţi pe El şi asta înseamnă să-ţi sacrifici programul tău personal, să dăruieşti din timpul şi din banii tăi, să te pui în pericol între oameni pe care nu-i cunoşti sau nici măcar nu-i agreezi şi să-i vezi pe ceilalţi prin ochii lui Dumnezeu. Asta înseamnă să practici ospitalitatea!

Share