O viaţă salvată (2)

„Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumne­zeul mântuirii mele…”      Mica 7.7

             În după-masa următoare, predicato­rul l-a întâlnit pe stradă şi a văzut că era un alt om. Bu­curia mântuirii i se citea pe faţă. Omul l-a oprit pe pre­dicator şi i-a arătat o scrisoare din partea soţiei, în care i se relata că împreună cu alţi credincioşi s-a ru­gat pentru întoarcerea lui de pe căile păcatului. Apoi a continuat: „Nu îi voi scrie. Voi lua trenul spre casă în după-amiaza aceasta şi-i voi duce vestea bună.”

            Harul lui Dumnezeu oferă tuturor oamenilor iertarea păcatelor prin credinţa în Mântuitorul. Acest adevăr primit în inimă a salvat viaţa acestui om şi a multora ca el. Însă neacceptarea de bunăvoie a unei mântuiri aşa de mari, expune pe fiecare om la o judecată veşnică. Cum vom scăpa noi, dacă stăm nepăsători faţă de o mântuire aşa de mare, care a necesitat venirea Fiului lui Dumnezeu în lume, suferinţele şi moartea Sa?

            Sperăm că niciunul dintre cititorii acestei file de ca­lendar nu va sta nepăsător faţă de salvarea sufletului său. Dacă nu s-a hotărât până acum, îl rugăm fierbinte să se împace cu Dumnezeu prin singura cale propusă de El: credinţa în Mântuitorul Isus Hristos!

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *