ÎNAINTAREA ÎN VÂRSTĂ

“Omul nostru de afară se trece, totuşi omul nostru dinăuntru se înnoieşte” (2 Corinteni 4:16)

Ştii că ai îmbătrânit când: îti tremură genunchii, iar cureaua nu; te cerţi referitor la care adeziv pentru proteze este mai bun; stai pe un balansoar şi nu-l poţi face să se mişte; până aprinzi şi ultima lumânare de pe tortul de la ziua ta de naştere prima s-a stins deja; nu mai crezi că glumele despre “îmbătrânire” sunt amuzante. Îmbătrânirea nu este pentru fricoşi, aşa că Biblia ne oferă câteva idei despre ceea ce atrage ea după sine. Vederea lui Isaac a slăbit (Geneza 27:1). Lui David îi era mereu frig (1 împăraţi 1:1-4). Pavel s-a referit la el însuşi ca la “bătrânul Pavel” (Filimon v. 9) şi a vorbit despre durerile fizice şi emoţionale ale bătrâneţii – de a se simţi părăsit şi singur, de a fi dezamăgit de tovarăşii de lucru şi de a-şi lua rămas bun de la prieteni pe care s-ar putea să nu-i mai vadă niciodată (2 Timotei 4:9-21). Un autor scrie: “La cea mai recentă zi de naştere a mea, sora mea mi-a trimis acest mesaj: “Vestea proastă: pe dinafară ne consumăm degeaba”. (Am uitat să menţionez că ea e sora mea mai mare şi după cum îmi place să-i amintesc, mereu va fi sora mea mai mare!). Apoi a adăugat: “Vestea bună: noi nu cădem de oboseală. Ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuşi omul nostru dinăuntru se înnoieşte din zi în zi”. Dacă articulaţiile îţi pocnesc, dacă ai artrită la mâini, dacă vederea ţi-a slăbit, dacă ai mersul încet şi urechea ta se luptă să audă sau inima ta bate după sunetul produs de toboşarul colesterol, simte-te încurajat! Dumnezeu îţi pregăteşte … o sărbătoare pentru ziua în care vei ajunge în cer, unde nu vei mai îmbătrâni deoarece vei ajunge acasă în ţara celor tineri”.

Share