CÂNTARUL POTRIVIT

“Credinţa fără fapte este moartă” [lacov 2:26)

Într-o zi, un om care încerca să slăbească s-a urcat pe cântarul din baie. Soţia lui l-a întrebat: “Cum stai?” El a răspuns: “Bine, dar este o singură problemă; după cântarul acesta trebuie să fiu cu douăzeci de centimetri mai înalt”. Când vine vorba să ne demonstrăm adevărata ucenicie, lacov ne aşează pe toţi pe acelaşi cântar: 1) Referitor la hrănirea celor flămânzi: “Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele, şi unul dintre voi le zice: “Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!” fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi? Tot aşa şi credinţa: dacă n-are fapte, este moartă în ea însăşi” (v. 15-17). 2) Referitor la iubirea de oameni si la tratarea lor cu respect: “dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel din aur şi cu o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac îmbrăcat prost; şi voi puneţi ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare, şi-i ziceţi: “Tu şezi în locul acesta bun!” Şi apoi ziceţi săracului: “Tu stai acolo în picioare!” Sau: “Şezi jos la picioarele mele!” Nu faceţi voi oare o deosebire în voi înşivă, şi nu vă faceţi voi judecători cu gânduri rele?” (v. 2-4). 3) Referitor la griia fată de cei săraci: “Religiunea curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor” (lacov 1:27). Scoate-ţi doctrina greşită afară din minte! Scoate-ţi teologia afară din cărţi şi începe să o foloseşti într-un mod practic. Cântăreşte-te pe acest cântar şi vezi cum stai.

Share