Al GRIJĂ CE SPUI

“Cine îşi păzeşte … limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri” (Proverbe 21:23)

Dacă nu vrei ca lumea să-şi aducă aminte de ceva, nu vorbi despre lucrul acela. Dacă nu vrei să auzi de el mai târziu, nu pune sămânţa în mintea lor. Certurile ar înceta şi stresul s-ar diminua dacă am avea înţelepciunea de a ştii când să tăcem. Pentru a ştii ce să spunem, când să spunem şi cui să-i spunem, încearcă să te laşi călăuzit de aceste versete: “Cuvintele bârfitorului sunt ca prăjiturile: alunecă până în fundul măruntaielor” (Proverbe 18:8); “Limba dulce este un pom de viaţă” (Proverbe 15:4); “Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri”. Fii atent când îţi mărturiseşti altora greşelile. Poate eşti sincer, dar când suferi, când eşti vulnerabil şi ai nevoie de sprijin, poţi crea probleme care au o viaţă mai lungă decât explicaţiile pe care le dai tu. Nu-i poţi opri pe oameni să tragă în tine, dar nu trebuie să le dai muniţia. Fireşte, sunt momente când destăinuirea publică este un lucru bun şi înţelept. Domnul Isus a spus că dacă cineva păcătuieşte împotriva ta, trebuie să faci următoarele trei lucruri. Primul, du-te la el personal. Dacă nu merge aşa, ia cu tine doi sau trei oameni maturi. Dacă nu merge nici aşa, adu-l înaintea conducerii bisericii (Matei 18:15-17). Dacă ai păcătuit, roagă-L pe Dumnezeu să te ierte şi El o va face. Apoi concentrează-te asupra viitorului şi lasă restul în mâinile lui Dumnezeu. Dacă El te scapă, El te şi apără. Dacă nu alege să facă nici unul din cele două, El va folosi acest lucru pentru a lucra la maturitatea ta.

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *