ADEVĂRUL DESPRE NAŞTEREA DIN FECIOARĂ

“Fecioara … va naşte un fiu” (Matei 1:23)

Cerul a anunţat naşterea lui Isus prin aceste cuvinte: “fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu, şi-i vor pune numele Emanuil” care, tălmăcit, înseamnă: “Dumnezeu este cu noi”. Nu e ironic că primii care au pus la îndoială minunea naşterii din fecioară au fost conducătorii religioşi? Fariseii i-au spus Domnului Isus: “Noi nu suntem copii născuţi din curvie” (Ioan 8:41). Insinuarea lor a fost clară şi crudă. La urma urmelor, Domnul Isus nu putea arăta spre losif şi să spună: “El este tatăl meu”. înţelege un lucru: Domnul Isus trebuia să fie om ca să moară şi trebuia să fie Dumnezeu ca să mântuiască. Tu ai fost copilul unui tată pământesc, deci te-ai “născut în păcat”. Dar Isus a fost Fiul unui Tată ceresc, aşa că a rupt ciclul genetic al păcatului înainte să se nască. în Vechiul Testament, mielul de jertfă trebuia să fie fără cusur (fără defect din naştere) sau fără pată (ceva luat pe parcurs). De vreme ce Domnul Isus nu a moştenit păcatul, nici nu l-a practicat, El se califică drept “Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii” (Ioan 1:29). Naşterea din fecioară este adevărată pentru că: a) îngerul Domnului a anunţat-o (Matei 1:20); b) Viitorul soţ al Măriei a acceptat naşterea (Matei 1:24); c) Elisabeta, verişoa’ra ei, a primit-o prin descoperire divină (Luca 1:41-42); d) Relatarea a fost scrisă de un doctor respectat care cunoştea caracterul delicat al problemei: “după ce am făcut cercetări cu deamăruntul asupra tuturor acestor lucruri de la obârşia lor, să ţi le scriu în şir unele după altele, ca să poţi cunoaşte astfel temeinicia învăţăturilor pe care le-ai primit” (Luca 1:3-4).

Share