9 DECEMBRIE – PREDAREA (1)

“La cuvântul Tău, voi arunca mrejile!” (Luca 5:5)
Până nu acceptăm şi nu cooperăm cu legea gravitaţiei, nu putem zbura. Până nu acceptăm şi nu cooperăm cu legea economiei, nu putem reuşi în afaceri. Înţelegi ideea? Predarea faţă de Dumnezeu nu înseamnă slăbiciune, ci înţelepciune. Doar un nebun opune rezistenţă faţă de Dumnezeu deoarece e o luptă pe care nu o putem câştiga. Numai predându-ne Lui primim puterea de a reuşi în ceea ce ne-a chemat El să facem. Predarea este demonstrată prin ascultare, înseamnă să spui “da, Doamne” la orice îti cere. A spune “nu, Doamne” este o contradicţie. Cum putem să-L numim pe Isus “Domn” şi să refuzăm să ascultăm de El? (Luca 6:46).
Petru a demonstrat adevărata predare când Domnul Isus i-a spus să mai încerce o dată. “Învătătorule toată noaptea ne-am trudit, şi n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejile'” După ce le-au aruncat, au prins o aşa de mare mulţime de peşti” (Luca 5:5-6). Oamenii predaţi ascultă de Dumnezeu chiar şi când lucrurile nu par să aibă sens. Avraam l-a urmat pe Dumnezeu fără să ştie unde îl va duce. Ana a aşteptat momentul lui Dumnezeu fără să ştie când va fi. Maria a aşteptat o minune, fără să ştie cum se va produce. losif a avut încredere în planul lui Dumnezeu fără să ştie cum vor evolua lucrutile. Toţi au fost deplin predaţi lui Dumnezeu şi au ajuns să fie în top. “De unde ştiu că sunt predat pe deplin?” întrebăm noi. Când ne bazăm pe Dumnezeu pentru rezolvarea lucrurilor în loc să încercăm să-i manipulăm pe ceilalţi, să forţăm propria noastră agendă sau să controlăm situaţia. Nu trebuie să fim noi la cârmă, ci pur şi simplu renunţăm şi îl lăsăm pe Dumnezeu să acţioneze după voia Lui.

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *