6 IULIE ABILITATEA DE A AŞTEPTA

“Suflete, încrede-te în Dumnezeu” (Psalmul 62:5)

Daniel Coleman numeşte abilitatea de a aştepta “atitudinea de maestru”. Dacă vrei s-o ai, trebuie să ai trei calităţi. Mai întâi, smerenia. “Cum se uită ochii robiior la mâna stăpânilor lor … aşa se uită ochii noştri la Domnul” (Psalmul 123:2). Se spune că un om a aşteptat atât de mult să fie văzut de doctor încât a ajuns să-i trimită doctorului o factură pentru timpul lui! În viaţă există o corelaţie între condiţia socială şi aşteptare. Oamenii cu un statut mai jos aşteaptă poziţii mai înalte, iar cei înţelepţi învaţă să aştepte cu răbdare. Aşteptarea ne aminteşte că nu noi deţinem controlul: ea ne smereşte în domeniile în care trebuie să fim smeriţi. În al doilea rând, încrederea. “Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!” (Proverbe 14 3:5). In cazul artiştilor de la trapez există o relaţie specială între cei ce zboară şi cel ce prinde. Odată ce acel care zboară se desprinde, el trebuie să aibă încredere că partenerul îi va prinde. Tot astfel, noi trebuie să facem ce ne spune Dumnezeu, apoi să aşteptăm, chiar şi când nu vedem mâna Lui la lucru în mod clar. Acestea sunt perioadele în care ne adâncim şi ne întărim credinţa. Apoi, aşteptarea. “Suflete, încrede-te în Dumnezeu, căci de la El îmi vine nădejdea” (Psalmul 62:5). Eugene Peterson scrie: “În rugăciune, suntem conştienţi că Dumnezeu este la lucru şi că atunci când circumstanţele sunt pregătite, când ceilalţi sunt la locul potrivit şi când inimile noastre sunt pregătite, El ne va chema să acţionăm. Aşteptarea într-o stare de rugăciune este un refuz disciplinat de a acţiona înaintea lui Dumnezeu”. Aşadar cuvântui pentru astăzi este: “Învaţă să aştepţi, aceasta este atitudinea unui maestru!”

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *