22 MARTIE MÂNIA CARE PERSISTĂ

“Nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău” (Psalmul 37:8)

            În 1994 reporterul Christofor Bums de la Associated Press scrie într-un articol intitulat Resturile letale ale războiului îi ameninţă pe europeni: “Bombele celui de-al doilea Război mon­dial încă ucid Europa. Ele ies la iveală şi uneori explodează; pe şantiere, în năvoadele pescarilor sau pe plajă, la cincizeci de ani după ce armele au fost reduse la tăcere. Sute de tone de explozive sunt recuperate anual numai în Franţa. Treisprezece bombe au explodat în Franţa în 1993, omorând 12 persoane şi rănind 11. “Mi-am pierdut doi dintre colegi” a spus Yvon Bouvet care conduce o echipă din regiunea din Champagne-Ardennes care detonează explozibile atât din primul cât şi din al doilea Război mondial. Bombele neexplodate devin mai periculoase cu tim­pul. Datorită coroziunii din interior, armele devin mai instabile şi detonatorul poate fi expus”:

            Ce este adevărat despre bombele rămase este adevărat şi despre mânia ce persistă: ea explodează când te aştepţi mai puţin. Mânia nu este un lucru de care să te mândreşti, este un lucru pentru care să te rogi deoarece: îi răneşte pe cei apropiaţi; te face să pierzi respectul în ochii celorlalţi; închide uşi de oportunităţi; te aşează pe un teren periculos faţă de Dumnezeu. Stai o clipă şi citeşte ce spune Cuvântul lui Dumnezeu despre mânia care persistă: “Lasă mânia, părăseşte iuţimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău” (Psalmul 37:8). ” Cel încet  la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz, şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi” (Proverbe 16:32). “înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cin­ste pentru el să uite greşelile.” (Proverbe 19:11).

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *