15 IANUARIE STABILEŞTE LIMITE

“Mi-am făcut faţa ca o cremene” (Isaia 50:7)

            Când căutăm ca altcineva decât Dumnezeu să ne împlinească nevoile, vom fi dezamăgiţi. Relaţiile funcţionează cel mai bine când stabileşti limite şi un “buget” încă de la început. Întreabă-te: “Care este locul acestei persoane în viaţa mea? Cât sunt pregătit să investesc în ea?” Viaţa e prea scurtă pentru a o petrece reglând neînţelegeri, reparând sentimente rănite şi ego-uri suferinde. Dacă eşti înţelept, vei evita orice relaţie care te secătuieşte şi care te face să te în­trebi: “Cum m-am băgat în asta?” Când a face pe cineva fericit înseamnă a neglija scopurile lui Dumnezeu în viaţa ta şi a-ţi pierde bucuria, ţi-ai epuizat bugetul. Când cineva vrea prea multe tele­foane, mese în oraş, împrumuturi sau alte forme de atenţie, este timpul să tragi linie. Doar pen­tru asta ţi-a mai rămas timp şi energie, isprăvnicia lui Dumnezeu îţi cere să-ţi investeşti viaţa acolo unde ai cea mai mare răsplată. Dacă oamenii care sunt “prea nevoiaşi” îţi cer mai mult decât ai capacitatea sau dreptul să le dai, trebuie să faci unul din cele două lucruri. Primul, renegociază. Falimentarea ta pentru ca alţii să se simtă bine sună nobil, dar nu este nobil. Oamenii faliţi ajung să sufere, de la căderi nervoase la relaţii extramaritale, pentru că sunt epuizaţi. În acest moment, rugăciunea, un bun consilier şi dragoste sunt lucrurile de care ai nevoie. Al doilea lucru, uneori trebuie să pleci! Isaia scrie: “Mi-am făcut faţa ca o cremene, ştiind că nu voi fi dat de ruşine” (Isaia 50:7). Hotărăşte-te să nu laşi nimic să stea în calea chemării pe care ţi-a făcut-o Dumnezeu. Prima ta chemare este să placi Domnului, nu celorlalţi.

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *