„Nimic“ (1)

Ferice de omul, care îşi pune încrederea în Domnul, şi care nu se îndreaptă spre cei trufaşi şi mincinoşi!Psalmul 40.4


Un credincios deportat în Germania nazistă a făcut mărturisiri uimitoare despre intervenţiile miraculoase ale lui Dumnezeu în viaţa sa:
În anumite perioade trebuia să lucrăm în port. Acest obiectiv militar şi baza de construire a submarinelor din apropierea lui reprezentau pentru noi un pericol permanent şi, ori de câte ori trebuia să muncim în aceste două locuri, mergeam cu inima grea, plină de presimţiri sumbre. Trebuia însă să ne supunem ordinelor. Ca urmare a ultimelor evenimente care interveniseră pe front, poliţia era cu ochii pe noi şi erau date ordine severe în privinţa noastră. Într-o dimineaţă munceam pe un vapor la descărcat marfă. Înainte de a începe lucrul m-am adresat tovarăşilor mei:
– Prieteni, să-i cerem lui Dumnezeu să ne protejeze! În locul acesta suntem în mare pericol. Să-L rugăm pe Dumnezeu să ne ferească de bombardamente, pentru că dacă ar începe să cadă bombele, n-am avea nici măcar unde să ne adăpostim şi am pieri cu toţii.
– Cine vorbeşte de Dumnezeu? întrebă un tânăr. Dumnezeu nu există! Priviţi aici!
Pe piept, în dreptul inimii avea tatuat cuvântul: „Nimic“.

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *