EŞTI CUMVA TU?

„luda, vânzătorul, a luat cuvântul, și l-a zis: „Nu cumva sunt eu, Învățătorule?”(Matei 26:25)

Într-o predică, despre dedicarea față de Hristos, marele predicator Charles Spurgeon a spus: „Am cunoscut câțiva oameni care au predicat evanghelia cu putere, dar au ajuns să se depărteze complet de ea. Am cunoscut pe alții care s-au achitat de datoria lor de diaconi și prezbiteri cu multă sârguință și care după aceea au cedat în fata patimilor. Pe unii dintre aceștia i-am considerat cei mai sfinți oameni. Când se rugau ei, mă înălțăm până la porțile cerului; dacă ar fi spus cineva că într-o zi vor cădea pradă păcatului, nu aș fi crezut. Mai degrabă aş fi crezut asta despre mine. Dacă cei ce au fost mai puternici decât noi au căzut, de ce nu și noi? Ucenicii Domnului, care au stat la masă cu El, când li s-a spus că unul dintre ei își va trăda Învățătorul, toți au întrebat: „Nu cumva sunt eu?” A fost o întrebare foarte potrivită. Nici unul dintre ei nu a întrebat: „Doamne, nu cumva e luda?” Probabil nici unul dintre ei nu l-a suspectat. Se poate întâmpla ca cel mai mare ipocrit dintr-o adunare să fie unul asupra căruia nu stă nici o umbră de suspiciune. El și-a învățat rolul atât de bine, încât adevăratul său caracter nu a fost încă descoperit.” Dacă aceste cuvinte lovesc prea tare în confortul tău, nu pleca – aleargă la poala crucii astăzi! Aleargă la Cel care, în deplină cunoștință de zbaterile și ispitele tale, te iubește necondiționat; Cel al cărui sânge te curățește de păcat, al cărui har te poate ridica și te poate susține și a cărui putere te poate ajuta să trăiești o viață de biruință.

Share

PREGĂTEŞTE-TE!

„Am zidit zidul, care a fost isprăvit… Și poporul lucra cu inimă” (Neemia 4:6)

Pentru a reuși, Neemia a avut nevoie de trecere înaintea șefului său, împăratul. Așa că s-a rugat ca acest monarh păgân să finanțeze reconstruirea zidurilor Ierusalimului.A fost o rugăciune îndrăzneață care nu a primit răspuns peste noapte. Neemia nu a stat cu mâinile-n sân, așteptând. Între timp, a alcătuit un plan, a întocmit o echipă și a stabilit o dată de început a lucrărilor. Astfel, când împăratul a spus da, a fost gata să treacă la fapte. Unii cred că dacă Dumnezeu va lucra, noi de ce să mai lucrăm? Apoi mai sunt și cei care cred că nu au nevoie de Dumnezeu deloc, așa că încearcă să facă totul singuri. Însă ambele extreme sunt greșite. Uneori Dumnezeu va trebui să echilibreze ceea ce face în viața ta, pentru ca „toate lucrurile să lucreze împreună spre bine” (Romani 8:28). În cazul lui Neemia, așteptarea unei scrisori de autorizare din partea împăratului și a fondurilor pentru proiect au fost asemenea așteptării unei indemnizații din partea statului – poate dura o vreme. Însă Biblia spune: „Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului pe care îl îndreaptă încotro vrea” (Proverbe 21:1). Neemia și-a manifestat încrederea puternică în dorința lui Dumnezeu de a-i purta de grijă. El a înțeles  în timpul așteptării, responsabilitatea lui de a pregăti lucrurile, așa încât, atunci când Dumnezeu i-a dat undă verde, a fost gata să acționeze punând în practică înțelepciunea  şi credința. El a știut că nu poate face partea lui Dumnezeu și că Dumnezeu nu i-o va face pe a lui. Așadar, cuvântul pentru tine astăzi este acesta: Fă-ți partea!

Share

BUCURĂ-TE DE FIECARE ZI!

„Gustă viața … în tot timpul vieți tale deșarte pe care ți-a dat-o Dumnezeu sub soare” (Eclesiastul 9:9)

Solomon scrie: „Du-te, deci, de mănâncă-ți pâinea cu bucurie, și bea-ți cu inimă bună vinul; căci de mult a găsit Dumnezeu plăcere în ce faci tu acum. Hainele să-ți fie albe, în orice vreme, și untdelemnul să nu-ți lipsească de pe cap. Gustă viața cu nevasta pe care o iubești, în tot timpul vieți tale deșarte pe care ți-a dat-o Dumnezeu sub soare, în această vreme trecătoare; căci aceasta îți este partea în viață, în mijlocul trudei cu care te ostenești sub soare. Tot ce găsește mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci, în locuința morților, in care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici știință, nici înțelepciune!” (v. 7-10). Așadar, ce mai aștepți? Să termini școala? Să te căsătorești? Să ai copii? Să ieși la pensie? viața ta este aici si acum, familia ta este aici și acum, căsătoria ta este aici și acum, cariera ta este aici și acum. Călătoria are loc în fiecare zi și nevoia ta de semnificație este împlinită când cauți un scop mai înalt. Poți găsi bucurii mărunte în fiecare zi dacă te uiți prin ochii credinței. Solomon a recunoscut că, la urma urmelor, cu toții ajungem în aceeași destinație – mormântul. Singura diferență o constituie bucuria pe care o ai în timpul călătoriei. În loc să devii obsedat de lucruri pe care nu le poți controla, concentrează-te asupra celor pe care le poți controla și lasă restul în mâna Iui Dumnezeu. Phil Cooke scrie: „Trebuie să cred că Dumnezeu este în control și să-mi asum rolul pe care mi l-a dat. M-am hotărât să mă retrag și să-L las pe El să fie Dumnezeu, iar eu să fiu eu.” E o filozofie pe care ai face bine s-o adopți și tu, deoarece funcționează!

Share

PUTEREA CARE VINE DE SUS (2)

„In lume veți avea necazuri” (loan 16:33)

Astăzi vom vorbi despre două motive pentru care trebuie să valorifici puterea care vine de sus: 1) Ea aduce biruința în suferință. Boala te secătuiește de putere fizică, emoțională și mentală – moment în care ai nevoie de puterea care vine de sus. Biblia spune: „Duhul omului îl sprijină la boală; dar duhul doborât de întristare, cine-l va ridica?” (Proverbe 18:14). Charles Spurgeon a fost cunoscut oamenilor drept „prințul predicatorilor.” Lucrarea sa a avut impact asupra Londrei și asupra unei bune părți din Insulele Britanice. Cu toate acestea, a fost atât de bolnav, încât a trebuit să-și petreacă o mare parte din timp în sudul Franței. Soția sa, care a devenit invalidă după nașterea celor doi fii gemeni, a trecut dincolo de limitarea sa fizică cu ajutorul puterii care vine de sus. Deși era paralizată, a coordonat din pat, lucrarea de distribuire a cărților, soțului ei. Iar datorită efortului său, și a puterii sale mobilizatoare, cărțile lui Spurgeon se află pe rafturile multor oameni din întreaga lume.2)Învinge limitările financiare. Lucrarea lui George Muller, care a fondat mai multe case pentru copiii orfani din Bristol, e un exemplu de putere care vine de sus. El a salvat viețile a mii de copii și a făcut-o prin credință. De multe ori nu a avut banii necesari pentru mâncarea de la masa următoare, însă nu s-a plâns niciodată. În schimb, s-a rugat. Ca răspuns la credința sa, au venit bani din toate colturile lumii, mare parte de la persoane pe care nici nu le cunoștea. Muller a trăit după principiul Scripturii: „În sârguință, fiți fără preget. Fiți plini de râvnă cu duhul. Slujiți Domnului. Bucurați-vă în nădejde. Fiji răbdători în necaz. Stăruiți în rugăciune.” (Romani 12:11-12).

Share

CE ÎNSEAMNĂ SĂ IUBEȘTI CU ADEVĂRAT?

„Dragostea … este plină de bunătate” (1 Corinteni 13:4)

Una dintre cele mai profunde înțelegeri ale iubirii față de o persoană vine din scrierile lui Pavel: „chiar dacă mi-aș împărți toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aș da trupul să fie ars, și n-aș avea dragoste, nu-mi folosește la nimic. Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuiește; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acopere totul, crede totul, nădăjduiește totul, sufere totul. Dragostea nu va pieri niciodată” (v. 5-8). Ion era căsătorit cu Maria de cincizeci de ani. Într-o seară, în dormitor, Maria i-a spus lui Ion: „Când eram tineri mă țineai de mână.” Puțin uimit, Ion a luat-o pe Maria de mână. „Când eram tineri, te cuibăreai lângă mine,” i-a spus Maria. Cu mare greutate Ion a luat-o pe Maria în brațe. „Când eram tineri îmi șopteai cuvinte de dragoste la ureche,” i-a zis ea. Deodată, Ion a aruncat pătura la o parte și a sărit din pat. Uluită ,Maria l-a întrebat: „Unde te duci, dragule?” „Să-mi pun dinții, draga mea!” i-a răspuns el. Să-i șoptești soției, cuvinte pline de dragoste, când ești în floarea vieții, și când ai tinerețea de partea ta, pare simplu, nu-i așa? Dar când șoptești aceleași cuvinte: „Te iubesc!” la aceiași ureche, după ani de zile, când acea persoană miroase a mentol, poartă aparat auditiv și proteză dentară – asta cum pare? Extraordinar, nu-i așa? Asta este dragoste!

Share